Băsescu, victorie clară la Mangalia

Nu am rezultatele exacte la această oră, dar Traian Băsescu a obţinut la Mangalia în jur de 45 %, Geoană 25 % şi Antonescu 15 %.

Pachete cu alimente

PSD Constanţa anunţă, printr-un comunicat de presă, că a întocmit mai multe sesizări către Biroul Electoral Judeţean şi către Inspectoratul Judeţean de Poliţie privind tentative de fraudare a alegerilor. Social democraţii au reclamat faptul că în parcarea unui supermarket din Mangalia au oprit mai multe microbuze din care mai multe persoane au împărţit pachete alegătorilor. „Au fost aduşi la vot cu autocarul zeci de muncitori din staţiunile de pe litoral. A fost semnalat şi faptul că directorul instalat de PD-L la conducerea Sanatoriului Mangalia îi duce pe pacienţi să voteze cu maşinile instituţiei”, se precizează în comunicatul PSD.

Tatian IORGA, Telegraf 23.11.2009

Antonescu a cerut alegătorilor să-l ajute să intre în turul doi

Preşedintele PNL Crin Antonescu le-a cerut alegătorilor săi, la finalul dezbaterii organizate de IPP, să iasă la vot, să-l „ajute” să intre în turul doi şi să treacă apoi şi de Traian Băsescu, considerând că numai astfel se poate realiza „schimbarea adevărată”. În mesajul pe care a avut dreptul să-l transmită alegătorilor săi, la finalul dezbaterii, Antonescu şi-a axat discursul pe motivarea electorilor să iasă la vot. „Am să vă vorbesc, dragii mei compatrioţi, foarte simplu – sincer am vorbit mereu – de data asta voi vorbi foarte simplu! Veniţi la vot toţi cei care vreţi o schimbare adevărată şi o şansă adevărată! Ajutaţi-mă pe 22 noiembrie să trec de Mircea Geoană, pentru ca toţi să trecem pe 6 decembrie de Traian Băsescu! Ajutaţi-mă să fac lucrurile pe care le aşteptaţi, le vreţi, unii chiar de 20 de ani”, a cerut liderul PNL. Preşedintele liberal a vrut să sublinieze că este „un om normal”. „Am multe defecte, mă enervez uneori, mă enervez pentru că-mi pasă… mă încurc, pot să nu găsesc cele mai bune vorbe, dar sunt eu, sunt adevărat, nu mă trage nimeni de sfori! Am ajuns până aici, cu puterile mele şi cu susţinerea unor oameni ca voi. Am încercat în această campanie electorală de până acum, în care atâtea şi atâtea lucruri, atâţia şi atâţia oameni au încercat să mă descurajeze să mă bat cu toată energia mea! M-am bătut şi suntem foarte aproape de victorie. M-am arătat, atât cât am putut, aşa cum sunt. Vă rog, pe 22 noiembrie, arătaţi-vă. Cred că suntem foarte mulţi. Doamne ajută!”, a încheiat el.

Replica 21.11.2009

Cuvântarea lui Crin Antonescu de la începutul dezbaterii cu Traian Băsescu şi Mircea Geoană

Sursă www.antena3.ro

Fluturaşi (anti)electorali

A fost inaugurat cel mai mare parc de joaca din Mangalia

Întâmplător sau nu, chiar în campanie electorală, la Mangalia se întâmplă numai lucruri bune. Preţuri „corecte” prin pieţe, extrageri de locuinţe ieftine, ceva pachete la pensionari şi, mai nou, inaugurarea unui parc pentru copii, cam acestea sunt ofertele primăriei pentru votanţii din localitate.

Ieri, picii din Mangalia s-au putut bucura de noua „Lume a Magicienilor”, parcul de joacă „cel mai mare din Constanţa, din Mangalia şi din România”, după cum striga în microfon un „iepuraş” cocoţat pe scena amplasată în centrul parcului.

Cele 15 utilaje destinate copiilor vor înlocui liniştea cu care erau obişnuiţi vârstnicii din Mangalia şi cei sosiţi la balnearul din localitate – aflat în imediata apropiere – cu chiotele micuţilor. „Locul de joacă pentru copii înfiinţat de Primăria Mangalia”, după cum suntem informaţi la intrarea în parc, a fost inaugurat de către edilul-şef al urbei, Mihai Claudiu Tusac, secondat, ca întotdeauna, de consilierii PSD.

M.D.M., Ziua de Constanţa 21.11.2009

Consilierii PD-L: „Tusac a pus deoparte cinci ANL-uri”

PD-L Mangalia îl acuză pe primarul Tusac că ar avea interese în ceea ce priveşte repartiţia locuinţelor ANL.

„Noi, consilierii PD-L Mangalia, am luat act de ilegalităţile pe care primarul PSD, Mihai Tusac, le comite în ultima perioadă. Comunicăm populaţiei că listele pentru repartiţiile ANL şi locuinţe sociale întocmite de către angajaţii primăriei sunt total ilegale, drept pentru care, la prima şedinţă a Consiliului Local Mangalia, acestea vor fi reanalizate”, se arată într-un comunicat al PD-L Mangalia. „(…) Există suspiciuni că Mihai Tusac a modificat criteriile în mod abuziv şi ilegal şi a repartizat locuinţele respective altor cetăţeni din localitate, în detrimentul celor îndreptăţiţi să le ocupe”, se mai precizează în comunicat.

„Prioritari pentru ocuparea locuinţelor ANL şi a celor sociale sunt tinerii căsătoriţi din Mangalia, cu situaţii materiale dificile, precum şi cazurile sociale. Vom verifica atât lista întocmită de primărie, cât şi destinaţia celor cinci apartamente ANL pe care primarul PSD, Mihai Tusac, şi le-a pus «deoparte» pentru clientela proprie”, subliniază aleşii PD-L.

Manuela MOLDOVEANU, Ziua de Constanţa 21.11.2009

Două buletine de vot: unul negru, unul albastru

Cei care vor dori să-şi exprime opţiunea electorală şi la referendum trebuie să ştie că, pe lângă buletinul de vot în baza căruia îşi vor desemna favoritul la cea mai înaltă funcţie în stat, vor mai primi încă două, de culori diferite.

Astfel, primul dintre aceste buletine, de culoare neagră, va conţine întrebarea: „Sunteţi de acord cu trecerea la un parlament unicameral în România?”, la care alegătorii pot răspunde prin „DA” sau „NU”, marcând cu ştampila „VOTAT” căsuţa în care stă scris răspunsul dorit.

Cel de-al doilea buletin de vot pentru referendum va fi de culoare albastră şi va conţine întrebarea: „Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane”. La fel ca şi în primul caz, alegătorului nu-i va rămâne decât să pună ştampila pe căsuţa care exprimă opţiunea sa: „DA” sau „NU”.

„Chiar dacă alegerile prezidenţiale şi referendumul vor fi organizate în aceeaşi secţie, alegătorul va putea opta fie pentru ambele scrutine, fie pentru unul singur. Dacă optează pentru ambele, va primi trei buletine de vot: unul pentru preşedinte şi două pentru referendum. Cel care optează să voteze doar la referendum va fi însă obligat să ştampileze ambele buletine dedicate acestui scrutin. Nu va putea opta doar pentru una dintre întrebări”, au explicat oficialii Internelor.

Urnele pentru referendum şi cele pentru preşedinte vor fi inscripţionate. Dacă veţi greşi urna, nu vă faceţi însă probleme. Votul vă va fi luat în considerare.

Raluca Dan, EVZ 20.11.2009

Programele electorale ale principalilor candidaţi

CRIN ANTONESCU

SOCIAL

• Îngheţarea preţurilor la utilităţi;
• Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate, prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii;
• Reducerea TVA la alimente. Produsele avute în vedere (carne, lapte, pâine, ouă, brânză etc.) sunt cumpărate indiferent de contextul economic. Un TVA redus va putea ţine în frâu creşterea preţurilor. O reducere a TVA va stimula consumul şi, implicit, bugetul va fi alimentat mai bine, se arată în programul electoral al candidatului PNL.

ECONOMIE

• Schimbarea fundamentală a „filosofiei fiscale”;
• Scăderea cotei unice de impozitare, la 10%, după aproximativ un an şi reducerea universală a TVA la 15% pentru a spori atractivitatea pentru investitori;
• Desfiinţarea impozitului forfetar;
• Reducerea contribuţiei la asigurările sociale cu 50%;
• Simplificarea drastică a legislaţiei în domeniul economic;
• Fundamentarea oricărei mo dificări a legislaţiei, care vizează mediu economic, pe analize şi studii de impact, cu previziuni ale efectelor pe termen mediu şi lung;

EDUCAŢIE

• Modernizarea sistemului edu ca ţional la nivel de in fra struc tură, personal şi conţinut;
• Promovarea culturii antreprenoriatului;
• Stimularea competenţelor în teh no logia informaţiilor şi comunicaţiei;
• Rediscutarea grilei de salarizare a cadrelor didactice;
• Definirea unor zone prioritare pentru a depăşi decalajul care di fe renţiază mediul rural de cel urban;
• Îmbunătăţirea calităţii educaţiei universitare prin creşterea nu mărului de transferuri – în regim mercantil – de idei novative.

REFORMA STATULUI

• Depolitizarea administraţiei publice prin revenirea la legislaţia din 2005 privind funcţionarul public;
• Posturile din administraţia centrală să fie împărţite între putere – ministru şi secretar de stat – şi opoziţie, în cazul eşaloanelor inferioare;
• Modificarea legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sistem uninominal majoritar cu unul sau două tururi de scrutin, această ultimă variantă fiind fo lo sită în prezent pentru alegerea primarilor;
• Modificarea legii privind alegerea senatorilor şi deputaţilor, în sensul micşorării numărului de parlamentari.

POLITICĂ EXTERNĂ

• Definirea rolului României în interiorul UE. România să fie un membru cu personalitate al UE;
• Sprijinirea ideii de extindere a UE – pe termen scurt Balcanii de Vest, pe termen mediu Republica Moldova şi Turcia, pe termen lung Ucraina şi, poate, Belarus;
• Parteneriat strategic cu Germania şi Austria;
• Relaţiile cu Federaţia Rusă reprezintă o prioritate;
• Normalizarea relaţiilor cu Republica Moldova prin recunoaşterea statalităţii şi independenţei ţării vecine;
• „Regăsirea” relaţiilor cu state din Asia Centrală, în special Kazahstan.

JUSTIŢIE

• Reducerea taxelor aferente actului de justiţie;
• Modificarea sistemului de salarizare a magistraţilor în funcţie de numărul sentinţelor corecte pe care le pronunţă, cu penalizări proporţionale cu numărul sentinţelor informate de instanţele superioare;
• Impunerea precedentului judiciar ca izvor de drept;
• Stabilirea CSM ca ordonator principal de credite pentru puterea judecătorească;
• Numirea în fruntea Parchetului General şi a DNA a unor persoane aflate deasupra suspiciunilor de partizanat politic.

TRAIAN BĂSESCU

SOCIAL

• Elaborarea unui Cod al Asistenţei Sociale care să facă ordine în cele peste 200 de drepturi de asistenţă socială, reglementate prin 170 de acte normative. Atenţie specială trebuie acordată atât grupurilor cu risc ridicat de ex cluziune (rromi, persoane cu dizabilităţi), cât şi celor mai sărace regiuni;
• Legea unică a pensiilor care să ducă la dispariţia pensiilor speciale prin aplicarea principiului con tri butivităţii, corelarea punctului de pensie cu creşterea preţurilor şi combaterea pensiilor frauduloase;
• Stimularea creşterii natalităţii prin acordarea de stimulente materiale şi fiscale pentru mame.

ECONOMIE

• Menţinerea cotei unice de impozitare şi simplificarea legislaţiei în domeniul fiscal;
• Restructurarea cheltuielilor publice şi stabilirea unui cadru de cheltuială pe termen mediu – introducerea standardelor de cost în administraţie, legea răspunderii fiscale;
• O politică energetică naţională bazată pe creşterea ofertei de energie nucleară şi regenerabilă;
• Sistem naţional de colectare şi distribuire a producţiei de legume şi fructe produse de micii fermieri;
• Politici prin care oamenii să se asocieze şi să instaleze mici linii de procesare a producţiei agricole.

EDUCAŢIE

• Legile educaţiei naţionale care includ principii ca: trecerea de la o educaţie bazată pe memorie la o educaţie bazată pe cele opt competenţe recunoscute la nivel european, depolitizarea funcţiei de director de şcoală/liceu, numirea Consiliilor de Administraţie ale şcolilor după formula 1/3 dascăli, 1/3 părinţi, 1/3 reprezentanţi ai administraţiei locale, ierarhizarea în funcţie de performanţă a şcolilor şi universităţilor;
• Introducerea principiului „finanţarea urmează elevul”;
• Direcţionarea resurselor financiare direct către primării.

REFORMA STATULUI

• Revizuirea Constituţiei, în sensul introducerii parlamentului unicameral, clarificării relaţiilor între puterile statului şi stabilirii mecanismelor de deblocare a cri zelor politice;
• Modificarea legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sistem uninominal majoritar cu unul sau două tururi de scrutin;
• Reforma administraţiei, focalizată pe descentralizare şi reducerea apa ratului birocratic la nivel central şi local;
• Numirile în funcţiile de conducere în cadrul administraţiei centrale şi locale să fie făcute ţinându-se cont de criteriul competenţei.

POLITICĂ EXTERNĂ

• Politica externă să devină instrument major de promovare în primul rând a intereselor eco nomice pe plan extern;
• Consolidarea parteneriatelor cu SUA şi Franţa, precum şi a relaţiilor cu statele din Orientul Mijlociu, Zona caspică şi Asia Centrală;
• Un rol activ în zona Mării Negre şi folosirea politicii de vecinătate a UE pentru a sprijini aspiraţiile de aderare a Republicii Moldova;
• Orientarea spre o relaţie pragmatică cu Federaţia Rusă;
• Sprijinirea ţărilor din Balcanii de Vest în privinţa aderării la UE într-un val care să includă şi Republica Moldova.

JUSTIŢIE

• Continuarea reformei justiţiei în acord cu cerinţele mecanismului de cooperare şi verificare al Comisiei Europene;
• Adoptarea în regim de urgenţă a Codurilor de procedură Penală şi Civilă pentru ca justiţia să aibă instrumentele necesare soluţionării cauzelor într-un timp rezonabil;
• Modificarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii astfel încât o treime dintre membrii CSM să fie reprezentanţi ai societăţii civile.

MIRCEA GEOANĂ

SOCIAL

• Pact Naţional pentru Locuri de Muncă, Formare Profesională şi Protecţie Socială;
• Definirea tuturor beneficiilor sociale în funcţie de salariul mediu;
• Încurajarea guvernului să creeze locuri de muncă în economia socială – asistenţi sociali, supraveghetori, însoţitori, educatoare;
• Legea unitară a pensiilor publice care să consacre principiul contributivităţii;
• Proiectul „O casă de bătrâni în fiecare judeţ”;
• Înfiinţarea unui Comisariat naţional pentru Combaterea Sărăciei, care să stabilească direcţiile de acţiune publică.

ECONOMIE

• Impozitarea progresivă – aplicarea cotei de impozitare de 20% a veniturilor peste 3.000 de lei;
• TVA diferenţiat pentru bunurile şi serviciile esenţiale;
• Acordarea de deduceri fiscale pentru dobânda aferentă creditului pentru construirea primei locuinţe;
• Înfiinţarea Fondului Român de Investiţii pentru protejarea sectoarelor economice de importanţă naţională;
• Adoptarea legii responsabilităţii fiscale care va introduce planificarea bugetară multianuală;
• Înfiinţarea Consiliului Fiscal format din specialişti pentru realizarea unor analize obiective.

EDUCAŢIE

• Sprijinirea familiilor cu venituri reduse, prin burse sociale sau asistenţă gratuită, pentru a-şi trimite copiii la şcoală;
• Educaţia timpurie trebuie să asigure serviciile necesare copilului şi familiei în primii cinci ani de viaţă;
• Mai multe şcoli în mediul rural şi asigurarea transportului pentru elevi fie că învaţă la oraş sau la ţară;
• Fiecare şcoală să aibă o bibliotecă, să fie dotată cu cele mai noi calculatoare, care să fie conectate la internet de mare viteză.

REFORMA STATULUI

• Constituirea unui Forum constituţional care să stabilească pe ce coordonate trebuie modificată Legea fundamentală;
• Adoptarea unei noi legislaţii privind administraţia publică locală şi centrală, care să stabilească nivelul până la care puterea politică poate face numirile în funcţii;
• Informatizarea administraţiei centrale şi locale pentru eficientizarea activităţii aparatului admnistrativ;
• O nouă lege de funcţionare a CSAT astfel încât acesta să poată răspunde şi ameninţărilor economice şi sociale;
• O nouă lege a achiziţiilor publice.

POLITICĂ EXTERNĂ

• Consolidarea cu prioritate a relaţiei transatlantice;
• La nivel regional, prioritară este relansarea relaţiei cu vecinii, direcţi sau indirecţi;
• Reangajarea în relaţii pragmatice cu ţările emergente – China, Rusia, India, Brazilia;
• Ca stat membru, România ar trebui să insiste pe lângă UE pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană;
• Extinderea parteneriatelor cu ţări influente din Orientuil Mijlociu;
• Promovarea poziţiei geostrategice a Portului Constanţa.

JUSTIŢIE

• Asigurarea independenţei puterii judecătoreşti şi păstrarea unui dialog permanent cu toate categoriile sociale şi profesionale implicate în actul de justiţie (magistraţi, cetăţeni, societate civilă);
• Principalul obiectiv al mandatului: îmbunătăţirea substanţială a serviciilor publice oferite de justiţie în slujba cetăţeanului. În acest sens, principiile acţiunii vor fi: justiţia română trebuie să fie distributivă de dreptate şi justiţia trebuie privită ca un factor esenţial al coeziunii sociale.

Sursă : EVZ 20.11.2009

De ce au evitat candidatii duelurile directe

» Pentru prima oara in istoria alegerilor prezidentiale libere, in campania electorala actuala nu a existat o dezbatere televizata cu toti candidatii sau macar cu primii clasati in sondaje. Abia astazi, in ultima zi de campanie, Basescu, Geoana si Antonescu se pare ca vor lasa la o parte scuzele si pretextele si se vor confrunta intr-o dezbatere organizata la Parlament de Institutul de Politici Publice.

» Politologi si analisti considera ca fuga de confruntare i-a folosit mai ales lui Mircea Geoana. Crin Antonescu lupta pentru a intra in turul doi si cauta dezbaterea cu orice pret, in timp ce Traian Basescu, desi este dezavantajat de confruntari, nu se fereste, pentru a nu-si trada imaginea de “luptator virulent”.

Pana astazi, in ultima zi de campanie electorala, primii clasati in sondaje fie au dansat in jurul ideii de dezbatere televizata, fie s-au impiedicat in detalii. Nu au reusit sa dea piept unul cu altul decat in tandem, niciodata insa in trei, patru sau cinci. Aparenta fuga de confruntare este explicabila la unii dintre candidati, in timp ce pentru altii ciocnirea cu adversarii este vitala pentru intrarea in turul doi, explica specialistii.
Dezbaterea are implicatii diferite pentru Traian Basescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu. Profesorul de stiinte politice Alexandru Radu argumenteaza ca Traian Basescu ar castiga cu greu voturi in plus daca ar participa la o dezbatere in trei: “Primul cotat in sondaje nu are nici un interes sa participe la dezbaterea finala, deoarece sansele ca acesta sa piarda puncte sunt mai mari. Ceilalti candidati au tendinta de a lovi in el”. Cu toate ca nu are neaparata nevoie de o dezbatere, Basescu nu se fereste de ea, observa analistul politic Bogdan Teodorescu: “Electo-ratul sau il cunoaste drept un virulent, un luptator, nu poate sa-i dezamageasca”. Alexandru Radu crede ca Basescu nu se teme de dezbatere si pentru ca se bazeaza pe calitatile sale oratorice.

Pe de alta parte, sustine profesorul Radu, Mircea Geoana si Crin Antonescu ar trebui sa fie cei mai interesati de o astfel de dezbatere in trei, care poate decide cine ajunge in turul doi. Liberalul Antonescu exact asta face, observa Teodorescu: “El a aparut in toate cele trei asa-zise dezbateri de pana acum: cu Basescu, cu Geoana, cu Sorin O-prescu si cu Kelemen Hunor. Nu se teme pentru ca este cel mai bun vorbitor dintre cei trei si este cel mai putin atacabil, pentru ca are cele mai putine pete in trecut”. Politologul Cristian Pirvulescu intelege si el strategia liberalului care “lupta pentru pozitia de challenger cu Mircea Geoana, fata de care are reactie spontana, prezenta de spirit”.

In schimb, Pirvulescu crede ca seful PSD se joaca cu focul: “Geoana risca foarte mult. E adevarat ca este cel mai putin pregatit pentru o dezbatere  virulenta, insa a ajuns sa fie considerat a fi temator nu doar fata de Basescu, ci si fata de ceilalti candidati”. Liderul PSD prefera insa sa-si asume acest risc, pentru ca “este cel mai prost vorbitor dintre cei trei, turuie bine, dar nu face fata unei discutii. Principala sa forta este partidul, care nu-l voteaza pentru ca il place, ci pentru ca este de-al lor”, spune si Bogdan Teodorescu. Principala preocupare a lui Geoana, crede Teodorescu, este “sa nu se arate slab, nu la nivelul cunostintelor, ci la comunicarea publica”. Profesorul Alexandru Radu spune despre Mircea Geoana ca “nu este de aceeasi factura precum ceilalti doi si poate aici este de vina meseria sa de diplomat”.

Radu adauga ca “Geoana este prezent in opinia publica cu o catalogare facuta de Ion Iliescu («prostanac»), iar amintirea acestui epitet intr-o dezbatere nu i-ar fi de nici un folos”. O alta explicatie pentru noncombat sau pentru amanarea cat mai mult cu putinta a dezbaterii reale poate fi insa si faptul ca absenteismul la vot ii avantajeaza pe unii dintre candidati. Mobilizarea populatiei, ca urmare a unei prestatii mai bune sau mai proaste intr-o confruntare televizata, poate fi periculoasa pentru niste candidati care nu vor sa riste destabilizarea starii de fapt. Radu ne-a explicat ca, potrivit studiilor sociologice, dezbaterile televizate pot mobiliza intre 5 si 10 procente din ansamblul electoratului, cifre care conteaza foarte mult atunci cand lupta electorala este stransa.

In cazul unei participari mai reduse la vot, Alexandru Radu apreciaza ca avantajati ar fi Mircea Geoana si Traian Basescu, pentru ca partidele care ii sustin au organizatii puternice in teritoriu, iar liberalii sunt dezavantajati din acest punct de vedere. si Bogdan Teodorescu sustine ca “Basescu are cel mai mult de castigat din absenteism, cei care il sustin pe el vin oricum. In schimb, pentru Geoana, care este cu 10% sub partidul sau, absenteismul ar putea fi periculos”.

Andrei Luca Popescu, Cristina Dobreanu,  20.11.2009 România Liberă

Săptămâna viitoare, Consiliul Local Mangalia se va reuni într-o şedinţă extraordinară

Consilierul local PC Ion Mincă a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că aleşii locali mangalioţi vor convoca, în cursul săptămânii viitoare, o şedinţă extraordinară de Consiliu Local. Mincă a făcut, în acelaşi context, o serie de comentarii asupra blocajului administraţiei publice locale din Mangalia şi a ţinut să menţioneze că, în opinia lui, primarul PSD Claudiu Tusac nu va reuşi vreodată să-şi creeze o majoritate în Consiliul Local. Mai mult, Ion Mincă a declarat, pe fondul concluziilor raportului Ministerului de Interne, care se referă la eventuala suspendare din funcţie a primarului, că „Tusac merită să fie suspendat pentru toate problemele pe care le-a creat”.

În ceea ce priveşte relaţia dintre aleşii locali, consilierul PC a afirmat că, în prezent, există „aceeaşi majoritate care s-a creat în ianuarie (n.r. – ianuarie 2009), cu menţiunea că s-au alăturat şi cei doi consilieri de la Forţa Democrată”.

Referitor la şedinţa extraordinară care va fi convocată în cursul săptămânii viitoare, consilierul PD-L Paul Foleanu a explicat că, pe ordinea de zi, vor fi incluse, „în principiu”, câteva proiecte ce ţin de lămurirea unor probleme care au survenit în Mangalia în ultimul an şi care, dată fiind situaţia deosebit de tensionată dintre primar şi consilieri, nu au putut fi rezolvate.

„Circuitul cheltuirii nejustificate a banului public”

Concret, Paul Foleanu a declarat că unul dintre proiecte se va referi la desemnarea oficială a fiecăruia dintre cei 19 consilieri locali în calitate de reprezentanţi ai CL în consiliile de administraţie ale şcolilor şi grădiniţelor din municipiu. Democrat-liberalul Foleanu susţine că acest lucru nu a avut loc până în prezent, dar că situaţia trebuie reglementată printr-o hotărâre de Consiliu Local, conform prevederilor legale.

De asemenea, consilierul local PD-L a precizat şi că aleşii locali intenţionează să verifice „costurile înlocuirii palmierilor din localitate cu brăduţi în ghivece”. „Cât a costat acţiunea asta? Sunt sute de brazi şi brăduţi. Care este beneficiul? Îşi permite Mangalia, în actualul context de criză economică în care bugetarii sunt nevoiţi să îşi ia, numai în noiembrie, patru zile de concediu fără plată, să facă astfel de cheltuieli?”, a comentat Foleanu. Pedelistul a specificat, totodată, că aleşii locali vor să cunoască „acest circuit al cheltuirii nejustificate a banului public”.

Nu în ultimul rând, aleşii locali mangalioţi solicită informaţii legate de bugetul local al Mangaliei şi asta deoarece, în cursul anului 2009, administraţia publică locală a funcţionat pe bugetul anului trecut. „Din ce ştim, că nici noi nu mai ştim exact, am mers pe bugetul anului trecut. Nu am avut acces la contabilitate, nu ştim ce venituri s-au înregistrat la bugetul local, nu ni s-a prezentat nici execuţia bugetară pe 2008”, a mai explicat Foleanu.

În cazul în care consilierii locali mangalioţi rămân consecvenţi, convocatorul şedinţei extraordinare de săptămâna viitoare ar putea fi semnat de 14 aleşi locali. Cei cinci consilieri care, aşa cum este de aşteptat, nu vor fi de acord cu şedinţa, sunt aleşii locali social-democraţi.

Ada CODĂU, Cuget Liber 20.11.2009