luni, 26 mai 2008
Spectacol pe 16 iunie
Domnul lector Emil Botnăraş, a promis la sfârşitul programului său de lansare de aseară, că pe 16 iunie va fi un mare spectacol după victoria sa în alegeri. La ceea ce se întâmplă în campania asta, m-a mirat că nu a stabilit data spectacolului pe 2 iunie. Parcă Maftei declara în presă, că el va fi în turul doi cu Filimon. Fiecare cu campania lui.
Săptămâna patimilor electorale
Politica de gherilă continuă. Dacă pe acest fluturaş ar fi fost scris “Noi credem că Tusac a promis Mangalia grupului de interese Mazăre-Constantinescu” sau “De unde va deconta Tusac sumele imense cheltuite în campania electorală ?” şi ar fi fost semnat de un partid sau de un candidat, atunci cred că ar fi pus pe gânduri multe persoane. Atlfel, copaci tăiaţi degeaba şi materie primă pentru societatea de salubrizare.
Claudiu Tusac, figură centrală într-un scandal de spălare de bani
Mihai Claudiu Tusac, prosper om de afaceri mangaliot, are în spate o poveste interesantă. Simplu inginer din Serviciul Comercial al combinatul Călan – Deva, el a ajuns imediat după Revoluţie să evolueze în cele mai înalte cercuri ale combinaţiilor financiar-politice. După un „stagiu” de şapte ani în Belgia, Tusac a revenit în România în 1997, din postura unui influent om de afaceri. În centrul acestei transformări spectaculoase se află grupul de firme TRANSBITUM, în care Tusac nu ascunde faptul că deţine poziţiile de acţionar şi de Director general. Această firmă a intrat în vizorul organelor de anchetă, în 2004, fiind suspectată de activităţi de spălare de bani. Ziarul DEZVALUIRI vă prezintă, în premieră, caracatiţa TRANSBITUM, ce îl leagă pe Tusac de persoane influente din anturajul lui Călin Popescu Tăriceanu şi al lui Dinu Patriciu.
Firma lui Tusac – acuzată de spălare de bani
În data de 27 decembrie 2004, la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) era înregistrat raportul băncii Unicredit România SA. din 12 iulie 2004, cu menţiunea SECRET DE SERVICIU. La prima vedere, este vorba de o verificare banală, care se face în mod uzual, atunci când o firmă sau o persoană fizică face plăţi în valoare de peste 10.000 de euro. Motivul pentru care acest raport al Unicredit a ajuns să atragă atenţia organelor de anchetă fiscală este acela că tranzacţia suspectată de spălare de bani a fost denunţată ca suspectă şi de către Banca Naţională a României. Concret, este vorba despre o plată externă în valoare de 1,6 milioane de dolari americani, făcută de firma INTERBITUM, către parteneri din Irlanda, Italia şi (paradisul fiscal) Liberia.. În informarea BNR se reţine faptul că INTERBITUM nu avea de unde să scoată cei 1,6 milioane de dolari, în condiţiile în care nu desfăşoară activitate economică pe teritoriul României. Prin urmare, Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării banilor a dispus anchetarea administratorilor INTERBITUM – Gusbourg Marc, Vasile Paraschiv şi Claudiu Tusac.
Familia Transbitum
Firma suspectată de spălare de bani, INTERBITUM, nu este singura afacere a lui Claudiu Tusac, în domeniul mixturilor asfaltice. În paralel, este implicat şi grupul TRANSBITUM, o încrengătură de firme mari şi mici, între care sunt schimbate uluitoare sume de bani. „Mama” acestui grup de firme este TRANSBITUM SA, o societate înfiinţată în 1997 (anul reîntoarcerii în ţară a lui Tusac). Această firmă îi avea ca acţionari pe Claudiu Tusac, Vasile Paraschiv (personaj cu importante conexiuni în lumea politică şi de afaceri din Bucureşti), Ernest Popovici (avocat titrat, apropiat al lui Călin Popescu Tăriceanu şi al lui Dinu Patriciu), precum şi doi cetăţeni belgieni – Marc Gunsbourg şi Marc Van Mael. Rolul TRANSBITUM SA s-a diminuat în ultimii ani, fiind preluat de o firmă înfiinţată în Ungaria, numită TRANSBITUM INT. KFT. Celelalte componente ale reţelei sunt BITUMTRADING SRL şi BITHOLDER SRL. Familia Transbitum este completată de firma de audit şi consultanţă MAZARS ROMANIA SRL.
Suveica bitumului
Firma TRANSBITUM SA, în scurta sa perioadă de funcţionare, a avut o evoluţie financiară sinuoasă. În perioada 2002-2005 a înregistrat profit 0, sau aproape 0, în condiţiile în care valoarea cifrei de afaceri a crescut rapid, ajungând, în 2004 (an electoral) la circa 37 de miliarde de lei vechi. După alegerile din 2004, cifra de afaceri a scăzut puţin, pentru a-şi relua creşterea, în 2006, până la 42 de miliarde de lei vechi. Aici intervine scandalul spălării de bani. Ancheta Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, începută în 2004, devine publică abia în 2006, odată cu scurgerea unor documente interne în presă. Prin urmare, TRANSBITUM SA este reorganizată, devenind SRL, cu asociaţi două firme: Prima, din UNGARIA, se numeşte TRANSBITUM INT. KFT, iar a doua, din Mangalia, se numeşte BITUMTRADING. BITUMTRADING, înfiinţată în 2005, este o firmă-paravan, singurul ei asociat fiind tot TRANSBITUM INT. KFT. De asemenea, între nou-înfiinţatul BITUMTRADING şi TRANSBITUM SRL există şi o altă conexiune suspectă. Este vorba despre faptul că ambele au desemnat, prin statut, un auditor comun – firma MAZARS ROMANIA SRL.
Firme trase la xerox
În paralel cu încrengătura de firme legate de TRANSBITUM SA, cei cinci acţionari ai firmei-mamă au înfiinţat, în 1998, o altă firmă – BITHOLDER SRL. Această firmă are exact aceiaşi asociaţi ca TRANSBITUM, ei deţinând participări identice la cotele de beneficii şi pierderi. Diferenţa dintre cele două societăţi este că, în timp ce TRANSBITUM are ca obiectiv depozitarea materialelor asfaltice, BITHOLDER se ocupă cu comercializarea lor, activitate care aduce o cifră de afaceri uriaşă. Practic, în aceeaşi perioadă în care TRANSBITUM învârte 10-20 de miliarde de lei, BITHOLDER înregistrează o cifră de afaceri de până la 333 de miliarde de lei vechi. O altă conexiune dintre BITHOLDER şi TRANSBITUM este realizată prin faptul că cele două societăţi au acelaşi sediu, în incinta portului Mangalia.
Derularea afacerii
Procedeul prin care familia TRANSBITUM plimba sume colosale de bani dintr-o firmă într-alta este următoarea: Materialele pentru mixturi asfaltice erau importate din Italia, de la gigantul petrolier ESSO. Ele erau stocate la TRANSBITUM, apoi revândute de BITUMTRADING. Banii ajungeau, prin aceste firme, în TRANSBITUM KFT, care, fiind firmă înfiinţată în Ungaria, nu se află sub tutela autorităţilor româneşti. Din informaţiie pe care le deţinem, se pare că această firmă, cu sediul în Budapesta, este de fapt o firmă-paravan, membră a grupului Colas. Colas este unul din cei mai importanţi jucători pe piaţa construcţiilor româneşti.
O altă supapă a fondurilor este firma de consultanţă MAZARS ROMANIA SRL, auditor atât al TRANSBITUM, cât şi al BITUMTRADING, prin care au trecut, constant, în ultimii 10 ani, câte 10-20 de miliarde de lei anual. De asemenea, MAZARS SRL mai este auditor şi la o serie de instituţii publice, unele dintre ele având ca obiect de activitate, bineînţeles, lucrările de asfaltare din fonduri publice.
În paralel, firma BITHOLDER, deţinută de Tusac, Popovici şi restul asociaţilor, derula aceeaşi afacere, furnizând materiale asfaltice, în special pentru firme deţinute de stat. Paradoxal, deşi această firmă avea o cifră de afaceri uriaşă, de până la 330 miliarde lei vechi, ea avea, cel mai adesea, profit zero, în condiţiile în care numărul angajaţilor a scăzut, de la 5, la nici un angajat! Dar cea mai tare firmă a familiei a fost INTERBITUM. Aceasta era ceea ce se numeşte „off-shore” – o firmă înfiinţată într-un paradis fiscal – în speţă în Liberia. Scutită de taxe şi pusă la adăpost de iniţiativele de control ale autorităţilor române, INTERBITUM era „perla coroanei” între celelalte firme ale grupului.
Popovici, asociatul lui Tusac şi al lui Dinu Patriciu
Unul din personajele-cheie ale afacerii TRANSBITUM este avocatul Ernest Virgil Popovici. Având un rol discret, dar constant, atât în TRANSBITUM SA, cât şi în reîncarnarea acestuia – TRANSBITUM SRL – Popovici şi-a făcut un renume stabil de „avocat guvernamental”. Aflată întotdeauna pe un loc fruntaş între cabinetele de avocatură alese să reprezinte Statul român, firma lui Popovici a fost acuzată în trecut de incompatibilitate. Cauza rezidă în faptul că avocatul este asociat cu o serie de persoane importante (de la Călin Popescu Tăriceanu şi Dinu Patriciu, la ginerele fostului demnitar comunist Ion Dincă şi la Nicolae Badea), într-un SRL ce deţine importante suprafeţe viticole la Valea Călugărească. Relaţiile pe care Popovici a ştiut să şi le dezvolte l-au adus, la sfârşitul anului trecut, într-o poziţie în care e la fel de incompatibil – aceea de preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Deşi recunoaşte că nu ştie mare lucru despre importul şi producţia de maşini, Popovici este, din poziţia pe care o ocupă, unul din cei mai aprigi susţinători ai taxei de primă înmatriculare, contestată de APIA înaintea venirii sale.
Razvan PETRE, Dezvăluiri 26.05.2008
