Raportul Comorova

Eu sunt convins ca reaua intentie iese, numai daca va arat foarte clar… Declaratia de avere a primarului este pe site-ul primariei intacta asa cum a fost declarata din 2004, 2005, 2006, 2007. Daca va uitati la 2004 o sa vedeti ca toata suprafata de teren agricol la aceasta rubrica… Exista o anumita suma… Iar pe declaratia de avere din 2005 apare rubrica a treia, 9560 metri patrati, transformati in agricol! De fapt este o omisiune intentionata… in sensul ca, nu este ascuns nimic in declaratia de avere, ci o parte din suprafata de teren agricol s-a transformat in teren arabil construibil. Este dovada ca in momentul in care l-a cumparat, acest teren agricol n-a apartinut niciodata padurii Comorova… O data in aceiasi zi cu mine a cumparat si domnu� Ghita Ovidiu si domnul Botas Paul si stiau foarte bine ca terenul lor� si poate sa va confirme! Eu sper ca sunt suficient de lucizi sa inteleaga domnul Ghita Ovidiu, sa explice la oameni, ca terenul lor� Lor care l-a cumparat acolo este teren agricol si n-a facut parte niciodata din padurea Comorova! (Zanfir Iorgus � decembrie 2007)

Salvati padurea Comorova!
Padurea Comorova a fost plantata in anul 1890, prin eforturile Academiei Romane, cu sustinerea Casei Regale in vederea realizarii unei perdele de Protectie care sa atenueze fenomenul desertificarii. La inceputul secolului XX, padurea se intindea de la Costinesti, pana la Mangalia. In anul 1971, o buna parte din terenul aferent padurii a trecut in administrarea trustului Carpati (fosta gospodarie a Partidului Comunist Roman), care a defrisat suprafetele pe care au fost construite vilele de protocol ale dictatorului Nicolae Ceausescu, precum si statiunile din nordul Mangaliei (Neptun -Olimp, Venus, Jupiter, Saturn).

Comorova parc municipal ?
In anul 1996, datorita pozitiei de forta a primarului fost taranist Zanfir Iorgus, padurea nu a fost inclusa in fondul silvic national, iar in anul 1998 a fost predata in administrarea Consiliului Local Mangalia. La sfarsitul guvernarii taraniste, Comorova a fost trecuta, cu titlul de parc municipal, in proprietatea Consiliului Local Mangalia. In anul 2003, indata dupa ce s-a inscris in Partidul Social Democrat, Iorgus a obtinut, la a treia incercare, avizarea de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta, pentru Planul Urbanistic Zonal denumit fumigen Extinderea si diversificarea ofertei turistice si de agrement � statiuni Mangalia nord. Un an mai tarziu, Primarul a purces la retrocedarea unor bucati imense de padure, iar in 2005 la scoaterea la licitatie publica a unor loturi de cate 39.000 de metri patrati in vederea construirii de cluburi private. La sfarsitul anului 2005, mai exact in data de 20 decembrie, cand toata lumea se pregatea de sarbatorile de iarna, Iorgus a promovat cu spijinul marii majoritati a consilierilor locali o hotarare locala privind defrisarea a 11 Hectare de padure, in vederea amenajarii de drumuri de acces, acesta fiind primul pas in vederea plantarii de vilute, casoaie si cluburi private in locul Padurii curatate de drujbe.

Taiati-o din padure !
La inceputul anului 2006, Organizatia de Investigatii Jurnalistice (O.I.J.) a demarat, in parteneriat cu organizatia ecologista Mare Nostrum (implicata si in salvarea parcului Tabacarie din Constanta), campania de mediu Salvati Padurea Comorova!, reusind in numai cateva luni sa atraga atentia asupra masacrului ecologic planuit de primarul Iorgus sub lozinca extinderii ofertei turistice si de agrement. Campania a avut ca rezultat blocarea aplicarii PUZ-ului.

Ieri taranist cu acte azi democrat sa-si faca parte!
In fata opozitiei opiniei publice si a sensibilizarii clasei politice, Zanfir Iorgus a ales sa demisioneze din partidul social democrat si sa se inscrie in Partidul democrat, proaspat instalat atunci la putere, cu intentia stravezie de a atrage sprijinul politic si cointeresarea in savarsirea masacrului ecologic. Pana acum insa, planurile nu i-au reusit, dar rubedeniile sale devenite Proprietare asupra unei parti din padure sunt dispuse sa mai astepte pana cand Zanfir Iorgus va castiga un nou mandat de primar la Mangalia… pentru a organiza un nou festival al drujbelor!

Vand teren intravilan, impadurit…
Vand teren intravilan, impadurit, cu utilitati, 30.000 m.p. La 60 euro/m.p, in padurea Comorova � iata cum suna unul din sutele de anunturi imobiliare postate pe Internet incepand cu anul 2006. Din puzderia de date de contact, retinem, pentru caracterul insolit, urmatoarea adresa de e-mail: cutare1@yahoo.co.uk. Din capul locului, caracteristicile insiruite ale terenului – si intravilan, si impadurit, si dotat cu utilitati – te surprind flagrant prin abuzul de logica juridica, la fel cum expresia cerc patrat socheaza si siluieste logica matematica. Pai, daca terenul este impadurit, atunci el nu poate fi in acelasi timp si intravilan, potrivit legislatiei in vigoare, la fel cum o figura geometrica nu poate fi in acelasi timp si cerc, si patrat, potrivit legilor geometriei Euclidiene.

La Mangalia… La Comorova, e posibil orice !
La Comorova insa totul este posibil, dovada fiind tocmai anunturile postate pe Internet. Anonimatul vanzatorilor � cutare1@yahoo.co.uk � este o alta Regula a jocului generat de deciziile aberante ale autoritatilor locale, insa ca orice secret administrativ identitatea reala a jucatorilor nu poate fi protejata La infinit… Astfel, potrivit unor inscrisuri intrate, printre anonimii proprietari De terenuri la Comorova se numara si varul primarului Zanfir Iorgus, Grigore Iorgus, inginer si el, ca si seful administratiei publice locale.

Nimic mai beton ca PUZ-ul lui Iorgus!
La scurt timp dupa realegerea sa ca primar la al treilea mandat al Municipiului Mangalia, Zanfir Iorgus a recurs la retrocedarea pe felii a unei parti importante din padurea Comorova. Interesele sale directe in aceasta problema sunt deja de notorietate publica, dat fiind faptul ca una din firmele sotiei sale, respectiv SC stepolis Comercial SRL, detinea deja in zona Padurii Comorova o suprafata de teren cultivata cu vita de vie, precum si Pensiunea turistica la jura (botezata dupa numele asociatei familiei Iorgus, Jura Constantinescu, sotia consilierului local municipal Mihai Constantinescu). La o aruncatura de bat de acareturile turistice si viticole ale Familiei, Iorgus a retrocedat peste 277.000 de metri patrati de teren catre 14 Persoane fizice, in parcela lp288 statiunea Neptun. Unul dintre cele 14 Loturi a ajuns ulterior in posesia inginerului Grigore Iorgus, din Bucuresti, Nimeni altul decat varul primar… al primarului (sic!). In anul 2005, societatea De arhitectura Young Arhitect Studio SRL tot din Bucuresti a intocmit un Plan Urbanistic Zonal pentru intreaga suprafata de teren… ca sa fie bine!

Proiectele de lux marca young-Zanfir?!
Cele opt planse ale planului, ajunse in posesia noastra, privesc incadrarea in zona (A1), planul cadastral (A2), situatia existenta (A3), regimul juridic (A4), zonificarea functionala (A5), echiparea edilitara-circulatii (A6), propunerea de parcelare (A7) si schita cu detalii de acces (A8). Pe fiecare plansa in parte, in legenda explicativa din coltul dreapta-jos, se mentioneaza
Lucrarea (plan urbanistic zonal � parcela lp288, statiunea Neptun, oras Mangalia, judetul Constanta), beneficiarul (Iorgus Grigore), denumirea Plantei, firma de arhitectura, numarul proiectului (35/2005, din noiembrie 2005) si scara (1/15.000). In plansa de incadrare in planul urbanistic general, limita de nord a Suprafetei care a generat puz-ul este granita de delimitare a terenurilor Aferente municipiului Mangalia de comuna 23 august, in vreme ce la sud Parcela lp288 este delimitata de drumul care face accesul intre DN 39 si statiunea Neptun, acelasi de pe care se intra si pe proprietatea firmei stepolis Comercial SRL. in plansa privind zonificarea functionala este prezentat un Bilant teritorial al functiunilor propuse, dupa cum urmeaza: zona de locuinte Individuale si cuplate: 121.694,82 mp (43,88%), zona mixta de spatii verzi, Servicii si comert: 57.504,44mp (20,73%), zona mixta de locuinte, servicii si Comert: 21.094,60 mp (7,60%), spatii verzi amenajate: 19.749,19 m.p. (7,12%), gospodarire apa + post trafo: 1.827 m.p. (0,65%), circulatii Pietonale: 10.854,01 m.p. (3,91%), circulatii auto: 35.157 m.p. (12,71%), Case de vacanta: 9.435 m.p. (3,40%). In total: 277.316,51 de metri patrati. Bunaparte din suprafata, mai exact 35.157 de metri patrati, este destinata amenajarii unor drumuri proiectate, unul paralel cu drumul de acces spre Neptun din DN 39, iar celalalt paralel cu litoralul marii negre, la limita de Est a parcelei.

El se jura ca nu fura si l-am prins cu…
Grigore Iorgus (varul primarului din Mangalia) se jura ca nu detine decat doua hectare de teren la Neptun si acelea intr-o zona neimpadurita, constient ca derularea unor afaceri imobiliare pe tarlaua cea mare a varului sau i-ar induce acestuia din urma cel putin suspiciunea ca a aranjat retrocedarile de Terenuri, in vederea cresterii confortului personal si al rudelor sale. De altfel, inversunarea dovedita de Zanfir Iorgus in proiectul de defrisare a singurei paduri de pe litoralul romanesc ar fi greu de explicat fara existenta unor mize personale, patrimoniale!

Grigore Iorgus, varful de lance al lui Ovidiu Tender ?!
In anul 2003, varul Grigore Iorgus a fost director general la SC FECNE SA Bucuresti, principalul producator de echipamente nucleare de pe Platforma IMGB, fiind uns in aceasta postura dupa ce pachetul majoritar de actiuni a fost achizitionat de Nuclearmontaj SA (firma etalon a Grupului energetic tender – get) de la concernul Aker-Kvaerner. In paralel, Grigore a detinut functia de membru in consiliul de administratie la Vulcan SA, furnizor de echipamente nucleare ajuns in patrimoniul lui Ovi cel tender, iar mai nou este director general la Sudorrom 92 SA, o alta societate in care Grupul Energetic Tender are participatii, prin Nuclearmontaj SA. Peste 30% din personalul de specialitate de la Sudorrom 92 S.A. provine de la FECNE S.A. si de la CASTUMAG S.A. (o alta societate din domeniul nuclear privatizata de GET), fapt ce reflecta adevaratele raporturi dintre varul primarului de Mangalia si controversatul om de afaceri Ovidiu Tender. Sa mai spunem ca, din anul 2005, de cand a fost arestat si eliberat cu repetitie mediatica, Tender a ales sa instraineze o parte din afacerile sale catre diverse fonduri de investitii occidentale asa cum este cazul societatii de asigurari ARDAF! Grupul Energetic Tender detine investitii directe in turism, realizate inainte ca afaceristul Ovidiu Tender sa intre in colimatorul justitiei pentru fraudarea Rafo Onesti, astfel ca ipoteza unei posibile investitii prin omul sau de incredere care este totodata si varul primarului de Mangalia, nu este de neglijat.

A fost o data Comorova… si a fost !
Negarea tuturor evidentelor, aceasta pare sa fie regula dupa care au decurs toate demersurile primarului Mangaliei, Zanfir Iorgus, de desfiintare a Padurii Comorova. Primarul care a virat la momentul oportun de la taranisti La PSD-isti, iar acum face pe democratul, este pe punctul de a finaliza ceea ce au inceput comunistii, in anii 70, cand au ras 500 de hectare din padurea Comorova. Au mai ramas aproximativ 500 de hectare, iar daca planurile lui Iorgus se vor materializa, speciile aclimatizate de prestigiosi academicieni din trecut se vor intalni cu drujbele, pentru a lasa loc cartierelor de vile, cluburilor private, traseelor de calarie si ciclism, terenurilor de golf si… altor obiceiuri bune ale inaltei societati. Dupa cum am aratat, istoria acestui plaman verde al municipiului Mangalia si, in fond, al litoralului sudic, incepe in anul 1897, cand, sub inaltul patronaj al regelui Carol I , se planteaza 60 de hectare de arbori. La 1935, padurea ocupa aproximativ 1.000 de hectare, dupa ce in mediile academice se realizase un acord total asupra ideii ca plantarea de paduri si Perdele forestiere de-a lungul litoralului constituie solutia optima pentru contracararea fenomenului de desertificare. Domeniul Regal, la care se adaugau si parcele donate de cercetatori stiintifici, a fost administrat o vreme de academia romana, pana in momentul in care, comunistii au gasit o noua utilitate. Astfel, in anii 70, aproximativ 50 de Hectare de padure au fost defrisate, pentru a lasa loc salbei de statiuni din Nordul Mangaliei. Cealalta jumatate trebuia sa aiba aceiasi soarta, insa in ultimul moment Nicolae Ceausescu s-a decis sa foloseasca o parte din padure pentru infiintarea unui domeniu de vanatoare, administrat de gospodaria de partid, iar o alta portiune pentru utilitati turistice asa cum este de exemplu popasul caprioarelor.

Primarul Iorgus vrea sa termine ce au inceput comunistii!
In anul 1971, un functionar zelos a incadrat intreaga zona in categoria de folosinta vegetatie forestiera. Potrivit practicilor odioase ale vremii, Ideologia si ineptiile din hartii primau intotdeauna asupra realitatii, siluind-o si sustind-o pentru a semana in cele din urma cu genialele planuri. Si astfel, in ciuda tuturor evidentelor, padurea infiintata cu un secol in urma a devenit, Pe hartie doar, o intindere de scaieti si arbusti. Dupa 1989, o parte a fost preluata in administrare, cu acelasi titlu de vegetatie forestiera, de Neptun-Olimp S.A., mostenitoarea juridica a defunctei intreprinderi care administra statiunea Neptun, aflata in subordinea ONT Carpati – Bucuresti. Celelalte suprafete (intr-un studiu al SC Proforest Bucuresti, se arata ca in anul 1983 padurea avea 855 ha, in care era inclus si Lacul Comorova), care au apartinut gospodariei pe care au trecut in administrarea unei societati cu capital de stat, creata dupa revolutie, respectiv S.C. Olimpus S.A. Din terenurile acesteia din urma, s-a privatizat o zona, Restul asteptand legislatia care sa stabileasca dreptul de proprietate asupra sa. Portiunea care nu a mai apartinut statului a intrat pe mana celebrului lita, Decedat intre timp intr-un accident de masina, succesoare fiind la fel de Mediatizata, si nu de bine, universitatea Bioterra, cea care este vestita pentru Diplomele de licenta emise pe banda rulanta. Cealalta suprafata a fost Transmisa de la Olimpus S.A. in administrarea Consiliului Local Mangalia, prin Hotararea Guvernului nr. 647 din 25 decembrie 1998.

Baietii destepti vor terenul, nu si copacii !
In anul 1999, cand a aparut legislatia prin care societatile de stat deveneau din administratori proprietari ai suprafetelor pe care le aveau in gospodarire, SC Neptun – Olimp SA., condusa pe atunci de taranistul Gheorghe Pascal Rafte, a facut un schimb de terenuri cu primaria municipiului Mangalia, de care apartinea din punct de vedere administrativ. Primaria a cedat toate terenurile de pe raza statiunii propriu-zise, la schimb cu portiunea de padure administrata de societatea de turism. Directorul s-a opus, in sedintele Consiliului de administratie si in AGA (adunarea generala a asociatilor) termenilor schimbului, considerand ca se cedeaza o suprafata prea mare, contra drumurilor de acces, pajistilor si terenurilor de sub hoteluri sau pe care se desfasurau alte activitati comerciale. A prevalat insa forta opiniei actionarului majoritar, Fondul Proprietatii De Stat (in special al la fel de Celebrilor Bartolomeu Finis, general de securitate in rezerva, si Mirel Tariuc, omul sau de casa), in dauna propunerii actionarului minoritar, SIF Transilvania, care dorea sa se pastreze in cadrul societatii macar zona Popasului Caprioarelor si latura amenajata pentru agrement a lacului Comorova. In 26 octombrie 2000, o hotarare de guvern (nr. 1025) transmite terenul proprietate publica a statului, aflat in administrarea consiliului local al Municipiului Mangalia, in proprietatea publica a aceleiasi unitati administrative locale. In anul 2000, guvernul taranist a trecut padurea din proprietatea statului, in Proprietatea publica a municipiului Mangalia (prin HG 1025/26.10.2000), punand-o la dispozitia primarului, pe atunci taranist, Zanfir Iorgus. In ciuda tuturor evidentelor, conform aceleiasi dogme comuniste, padurea avea sa devina, pe hartie, parc municipal. In anul 2002, primarul a obtinut acordul Consilierilor sa comande un plan urbanistic zonal, (PUZ) pentru a include Padurea in intravilan, cu scopul de a o defrisa si de a scoate terenurile la Vanzare pentru construirea de vile si utilitati turistice. Aceeasi dogma comunista se imprima in deciziile primarului purtator de stindard, care si-a camuflat intentia de a finaliza masacrul ecologic inceput de regimul Ceausescu in spatele unei denumiri pompieristice: Extinderea si diversificarea ofertei turistice si de agrement – statiuni Mangalia. Dupa un meci de doi ani, APM constanta a emis acordul de mediu pentru PUZ, iar Iorgus a devenit membru cu acte in regula al partidului social democrat, aflat atunci intr-un moment de betie totala a puterii. Fostul sef al APM, Traian Petrescu, si-a dat cu stangul in dreptul, conditionand acordul de mediu de respectarea o.u.g. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei Costiere (tocmai actul normativ care interzice orice fel de constructie pe terenurile cu padurile cu functii de protectie din zona costiera, potrivit articolului 60), in conditiile in care, pe hartie, padurea Comorova nu e tocmai o padure si nu se afla tocmai in zona costiera!

Din anul 2007 Comorova se vinde la bucata�.
In anul mentionat, o agentie imobiliara constanteana vindea 4 hectare de teren impartit in loturi de cate 600 de metri patrati chiar in padurea… adica pardon!, parcul Comorova. Inlesnirile legislative obtinute de Primaria Mangalia favorizeaza in fapt multe afaceri imobiliare, toate autorizarile in vederea constructiilor facandu-se acum mult mai usor. Nici primaria nu s-a lasat mai prejos. A scos la licitatie sase loturi de teren in vecinatatea Popasului Caprioara (aparte a statiunii Neptun) a cate aproape 4 hectare fiecare cu destinatia de cluburi private, dupa cum reiese din textul hotararii Consiliului Local Mangalia. Licitatiile au ridicat mai multe semne de intrebare, dar toate nelamuririle si indoielile s-au spulberat dupa ce mai multi cumparatori au fost identificati ca apropiati ai primarului Mangaliei, iar acestora le-au fost oferite facilitati la plata terenurilor, imposibil de imaginat din lectura drasticelor conditii din caietele de sarcini… !

Adrian Carlescu, Zona interzisă 27.05.2008

TVR2, azi ora 16.30

Astazi, marti 27 mai, ora 16,30, la TVR 2, Vasile Olan il cheama pe Iorgus Zanfir sa dea socoteala cetatenilor Mangaliei pentru managementul defectuos din ultimii 12 ani de administratie locala.

Averea lui Iorguş

Caracatiţa Iorguş

ÎNGÎNDURAT. Zanfir Iorguş, atacat la baionetă pe propriul teren

Credit: MEDIAFAX FOTO

PRIMARUL MANGALIEI A CREAT UN MONOPOL AL AFACERILOR ONEROASE
Omul de afaceri Ion Mincă îl acuză pe primarul din Mangalia că s-a îmbogăţit înstrăinînd activele şi pămînturile din zonă şi că a ajuns să controleze aproape integral, prin intermediul familiei sale şi al unor interpuşi, afacerile derulate în municipiul de pe malul Mării Negre. Acuzatorul susţine că Zanfir Iorguş şi-ar fi cumpărat libertatea de la procurori şi că, acum, se bucură de protecţia politică a Elenei Udrea.
Omul de afaceri Ion Mincă îl acuză pe primarul din Mangalia că s-a îmbogăţit înstrăinînd activele şi pămînturile din zonă şi că a ajuns să controleze aproape integral, prin intermediul familiei sale şi al unor interpuşi, afacerile derulate în municipiul de pe malul Mării Negre. Şeful organizaţiei Constanţa a PC susţine că Zanfir Iorguş şi-ar fi cumpărat libertatea direct de la procurori şi că, la această oră, se bucură de protecţia politică a Elenei Udrea.

• Jurnalul Naţional: Domnule Ion Mincă, de ce, dintr-o dată, acest atac la adresa primarului Iorguş?

Ion Mincă: Pentru că, în 12 ani de cînd este primar, Zanfir Iorguş a devenit cel mai bogat om din Mangalia şi unul din cei mai bogaţi din România.

• Bogăţia în sine e un delict?

Dimpotrivă, apreciez oamenii care au reuşit să se realizeze şi să asigure bunăstarea lor, a familiilor şi a companiilor pe care le-au fondat. Cu o singură condiţie: cinstea. Or, domnul Iorguş, profitînd de funcţia pe care o exercită, a acumulat continuu active după active, bani şi influenţă. A sărăcit Mangalia, şi-a alimentat bunăstarea personală din nivelul de trai al populaţiei.

• În ce constă averea asta fabuloasă de care vorbiţi?

Conform declaraţiilor de avere, deţine, împreună cu familia sa, o casă, două apartamente, 192.250 de metri pătraţi de teren agricol şi două terenuri intravilane, primul de 1.093 mp, iar al doilea de 8.244 mp (aflat în PUZ-ul din Pădurea Comorova şi dezmembrat în 10 loturi mai mici, în scopul vînzării), acţiuni la trei firme, în valoare de 17,3 miliarde de lei vechi, depozite bancare de 5,6 miliarde de lei vechi, tablouri şi bijuterii în valoare de aproape 500 de milioane de lei vechi.

• Nu stă rău, într-adevăr, dar mi se parte departe de statutul de nabab.

Staţi, că abia am început. Încă n-am vorbit despre interpuşi. Dacă mă lăsaţi, detaliez…

Familia afacerilor

• Nu vă împiedică nimeni.

Este vorba despre o adevărată suveică de învîrtit banii. În fiecare an, primarul Iorguş vinde o sumedenie de active, nemenţionate în declaraţiile de avere din anii anteriori, în principal, către firmele Zimcom SRL şi Uranus SA. Vă dau cîteva exemple: un apartament întreg, cota sa parte dintr-un al doilea apartament, două terenuri agricole şi două terenuri intravilane, un pachet de acţiuni cumpărat în anul 2000 de soţia sa de la fostul FPS. Firmele sale de familie – Zimcom, Ştepolis Comercial şi Crissor Internaţional – realizează venituri extrem de modeste din exploatare, însă deţin active impresionante, pe care le-au cumpărat, în principal, cu bani împrumutaţi de la Zanfir Iorguş. Deci Iorguş îşi împrumută firmele, care firme cumpără, cu bani de la Iorguş, active de la Iorguş. Domnul meu, acumularea acestei averi fabuloase nu se justifică din veniturile de primar ale lui Iorguş sau din rezultatele financiare ale firmelor sale. Primarul deţine, prin firmele sale, minihotelurile Iris, Nalba şi Mimoza din Jupiter, pensiunea La Jura din Neptun şi terenul intravilan aferent de 16.454 mp, latura de sud a complexului comercial Callatis din centrul Mangaliei, un complex comercial în construcţie în Eforie Nord, 46 de hectare de vie, terenuri agricole şi două terenuri intravilane, unul la Herghelia Mangalia, iar celălalt în staţiunea Neptun, în vecinătatea plajei La Steaguri. Mai mult, părinţii săi, Marin şi Mariţa Iorguş, aduşi din comuna Barcea de Galaţi, deţin două vile la Mangalia, dar şi un teren de 19.191 de metri pătraţi în PUZ-ul Comorova. Sora lui are o casă gard în gard cu a sa, iar două nepoate, una măritată în Germania, Sonia Ritter, şi o alta căsătoritătă în SUA, Adriana Ramona Weinstein, deţin mai multe spaţii comerciale în Mangalia. De unde, Dumnezeule, atîtea acumulări concentrate ale unei familii de bugetar?

Concesiuni de aur

• După ştiinţa mea, încă funcţionează prezumţia de nevinovăţie. Deţineţi probe pentru acuzaţiile pe care le formulaţi?

Absolut tot ceea ce vă spun se poate proba cu acte. De ce nu mă dă în judecată dacă se simte lezat sau calomniat? Vor merge mai departe şi vă spun că lucrurile nu se opresc aici. Acest oraş a ajuns să fie controlat aproape în totalitate, prin interpuşii săi, nişte miliardari de carton, de Zanfir Iorguş. Acest om şi-a obţinut, în fapt, averea din vînzarea şi concesiunea terenurilor şi serviciilor publice, aducînd oraşul în sapă de lemn.

• Ce se poate vinde sau concesiona atît de spectaculos într-un oraş ca Mangalia?

Nici nu vă puteţi închipui dimensiunea afacerilor de care vorbesc. Vă dau exemplul celei mai nocive concesiuni, cea a centralelor termice. În anul 2002, Consiliul Local Mangalia şi regia locală GOLD s-au asociat, în proporţii de 11%, respectiv 10%, în firma Rominterm SA, alături de două firme din grupul Rompetrol şi o a treia parteneră Rompetrol Group. În 2003, Rominterm a semnat un contract de concesiune pentru cele 24 de centrale termice ale oraşului, pentru o redevenţă anuală de numai 8.000 de euro. Mai mult, prin caietul de sarcini al aşa-zisei licitaţii, Consiliul Local, reprezentat de Iorguş, s-a angajat să investească 300.000 de dolari pentru reabilitarea reţelelor termice. Prin două hotărîri ulterioare, Consiliul Local s-a angajat să mai investească 1.200.000 de dolari în reabilitarea centralelor. În total, un milion şi jumătate de dolari, deşi centralele erau concesionate, iar veniturile din exploatare reveneau doar firmei Rominterm. Investiţiile au fost realizate de Rominterm, care a executat silit gajurile puse de Consiliul Local, în speţă un teren de 7,5 hectare în pădurea Comorova şi pachetul de 10% deţinut de regia GOLD la Rominterm SA. Iorguş s-a folosit de această morişcă pentru a pune mîna pe acţiunile de la Rominterm şi pe terenul de la Comorova. A minţit atunci cînd a spus că nu are bani de investiţii. În aceeaşi perioadă, din bani publici, pe care susţinea că nu-i are la dispoziţie, a construit de la zero o nouă centrală termică, a 25-a. Pe care a predat-o la Rominterm în mod gratuit, fără să crească taxa de concesiune cu nici un eurocent. Nu e singura tranzacţie de acest tip, iar documentele nu mint. Groapa de gunoi a oraşului a ajuns la Dragoş Laurian Botoş, tot în anul 2003, iar taxa de concesiune este ridicolă: 2.000 de euro pe an. Şi mai spectaculoasă este însă vînzarea staţiei de bitum a oraşului. După ce Iorguş a concesionat centralele termice şi groapa de gunoi, regia GOLD, care le administrase, a rămas cu datorii imense. Pentru acoperirea lor, a trecut la vînzarea tuturor activelor care i-au mai rămas. Staţia de bitum a oraşului a fost vîndută, pe 23 decembrie 2003, prin negociere directă, firmei Village Tour SRL, înfiinţată de doi investitori străini, respectiv belgianul Claudiu Mihai Tusac şi germanul Johann Negrea. În realitate, sînt români sadea. Primul este preşedintele PSD Mangalia, iar al doilea preşedintele PD-L Mangalia. Au plătit 601 milioane de lei vechi pentru staţia de bitum, adică puţin peste 18.000 de dolari, iar în 2004 au semnat un contract de asfaltare de 5 milioane de euro cu Primăria Mangalia. Tusac şi-a vîndut părţile lui sociale către o firmă din America, Mersina Investment LLC, care este reprezentată în Romînia de soţia sa Monica Grosu şi de unul din oamenii de casă ai primarului Iorguş. Cît despre terenuri, Mangalia are în aria administrativă 6.200 de hectare, însă în posesia Consiliului Local a mai rămas foarte puţin teren. Foamea imobiliară a lui Iorguş l-a determinat să lotizeze pînă şi pădurea Comorova şi să distrugă parcul din curtea spitalului.

Udrea şi Bulgaria

• Revin la prezumţia de nevinovăţie. În documentele pe care le invocaţi există documente de natură penală. Au fost reclamate proclamatele abuzuri de care vorbiţi?

Zanfir Iorguş a ştiut, în primul rînd, să-şi asigure protecţia politică. În 1996, a fost membru PNŢCD, fiind protejat de guvern, de preşedinte şi inclusiv de rege. După ce nu au mai fost la putere, i-a uitat pe toţi. A plecat la PSD, în al doilea mandat, s-a afişat cu premierul şi cu preşedintele. Cînd a picat guvernul PSD, i-a uitat definitiv şi pe aceştia. În 2005, a plecat la PD, iar acum se afişează din nou cu preşedintele ţării. S-a folosit de preşedinţii României, de premieri şi alte personalităţi ca de nişte prezervative, pe care le arunci la gunoi după folosire. De 1 Mai, în loc să tundă iarba şi bălăriile de doi metri din staţiuni, a plecat în Bulgaria, să servească masa, cu Elena Udrea, una din susţinătoarele lui de acum, care îşi va da seama mai tîrziu că Iorguş se foloseşte de ea, aşa cum a făcut şi cu alte personalităţi pe traseul său politic din ultimii 12 ani. Să nu creadă Iorguş că cei care îl protejează acum o să-l scape la infinit de problemele lui penale.

• Există vreun dosar penal pe numele actualului primar din Mangalia?

O să închei cu un aspect extrem de interesant: Iorguş a ştiut să-şi cumpere libertatea personală direct de la procurori, prin tot felul de atenţii. În 2006, cînd avea pe rol un dosar penal, i-a vîndut fostului procuror general al Constanţei, Marian Gigel Alexandru, două terenuri la Comorova, la un preţ subevaluat. N-am auzit să se fi sesizat cineva, deşi tranzacţia e publică. Ştiu că la DNA Constanţa s-au acumulat metri cubi de documente care îl incriminează. Dacă va pierde alegerile locale, de care se agaţă ca de un colac de salvare, va răspunde pentru faptele sale. Prăbuşirea e iminentă.

Gabi Golea, Jurnalul naţional 27.05.2008

Din programele electorale

PNŢCD-idişti doresc înfiinţarea unui hot spot. Am întrebat câteva persoane ce înseamnă hot spot. Nimeni nu mi-a răspuns. Atunci am căutat pe dicţionarele online de pe internet şi am găsit următoarele :

hot spot – zonă fierbinte; focar de tulburări; local; zonă de distracţii; zonă periculoasă

Hot spot-ul exista mai de mult în sala de şedinţe a Consiliului local şi fusese înfinţat de cel pe care dumnealor îl susţin la primar, dl.Zanfir Iorguş.