Româncele din străinătate se pregătesc de Miss Diaspora

Cele 21 de finaliste ale concursului internaţioanal Miss Diaspora vor începe astăzi pregătirea pentru finala competiţiei, organizată în cadrul Festivalului Callatis 2008.

În comunităţile de români din lume au fost organizate, în ultimele săptămâni, competiţii Miss Diaspora, în urma cărora au fost desemnate câştigătoarele pentru ţara respectivă. Pentru a se înscrie la acest concurs româncele au trebuit să îndeplinească cerinţele impuse de organizatori:

- să aibă între 16-23 de ani;
- domiciliul stabil în străinătate;
- ce puţin unul dintre părinţi de origine română;
- să nu fie sau să nu fi fost căsătorită;
- să nu mai fi participat la ediţiile anterioare Miss Diaspora;

Concursul, oragnizat de Asociaţia Pro Familia, va avea loc între 11-15 august, la Mangalia, în cadrul Festivalului “Callatis”, Festivalul Românilor de Pretudindeni.

Ada Zidărescu, EVZ 31.07.2008

MANGALIA – Cortegiile funerare ar putea fi interzise pe durata sezonului

Primarul Mangaliei, Mihai Claudiu Tusac, va propune Consiliului Local un proiect de hotărîre prin care se interzice deplasarea cortegiilor funerare în cadrul ritualurilor de înmormîntare prin oraş şi staţiunile turistice, pe toată perioada sezonului estival: 1 mai – 15 septembrie. “Deplasarea cortegiilor funerare prin oraş şi în staţiuni determină o stare de disconfort populaţiei şi în special turiştilor sosiţi pe litoral în timpul sezonului estival, îndeosebi în zonele destinate locuinţelor, agrementului, recreării, odihnei şi tratamentului, generînd întristare, nemulţumire atît cetăţenilor din Mangalia cît şi turiştilor”, a declarat primarul Tusac. Primarul a adăugat că, în ultimii ani, s-a constatat că prezenţa cortegiilor funerare pe drumurile publice pune în pericol viaţa şi intergritatea corporală a cetăţenilor participanţi, din cauza dificultăţilor de deplasare a acestora, cauzate şi de numărul crescut al participanţilor la trafic în perioada sezonului estival. Potrivit lui Tusac, acest proiect de hotărîre a fost iniţiat în urma cererilor primite de la cetăţeni. Proiectul a fost făcut public, urmînd ca, pe marginea acestuia, să aibă loc o dezbatere publică, pe data de 1 august, la sediul Primăriei Mangalia.

Tatian Iorga , Telegraf 31.07.2008

Azi la vot un leu depui, mâine el va face pui

Un loc eligibil de consilier local în Constanţa a costat, în funcţie de partid, până la 10.000 de euro, dacă ar fi să dăm crezare expedeliştilor, care au fost daţi afară din partid după ce au cotizat la campania electorală şi au câştigat un mandat de ales local. Şi excluşi, şi cu banii luaţi ar fi concluzia. Problema lor!
Întrebarea care se ridică este, însă, de ce ar cheltui un candidat 10.000 de euro pentru a fi consilier local la Constanţa? Pentru remuneraţia pe care o va încasa apoi? Nici gând. Un ales local abia dacă primeşte 250 de lei pe lună indemnizaţie, şi asta în condiţiile în care participă la toate şedinţele comisiei de specialitate din care face parte. Pentru prestigiu sau binele concetăţenilor? Să fim serioşi. Odată ajunşi în funcţie uită de proiecte, angajamente şi se transformă în maşini de vot ale primarului. Realitatea este cu totul alta. Se zbat să ajungă în consiliu pentru binele lor şi al familiilor sau apropiaţilor lor. Se zbat să ajungă la masa primarului, căci acolo sunt pâinea şi cuţitul, acolo se împarte oraşul. Chiar Mazăre recunoştea, în urmă cu câteva luni, cum consilierii locali au cumpărat terenuri de la primărie. Iar acesta este doar un exemplu. Aşadar, politicienii locali care investesc atâţia bani să ajungă consilieri o fac cu speranţa că se vor îmbogăţi mai apoi din banii
publici, că îşi vor scoate investiţia înzecit.
Preţurile cresc pentru alegerile parlamentare din toamnă. Candidatura pentru un colegiu de deputat sau senator ar putea scoate din buzunarele politicienilor până la 500 de mii de euro. Concluzia îi aparţine pesedistului Dan Nica. După ce au calculat, cântărit şi măsurat ce pretinde scrutinul uninominal, social-democraţii şi-au anunţat membrii viitori candidaţi că obrazul fin de parlamentar cu cheltuială se ţine. Un candidat pesedist care îşi va face o campanie profesionistă, cu tot ce implică ea, va trebui să scoată din buzunar câteva sute de mii de euro, o mică parte din cheltuieli urmând să fie suportate şi de partid.
Aceeaşi factură va trebui să fie achitată şi de pedelişti, penelişti sau peremişti, bineînţeles dacă vor să se bată cu şanse pentru colegiile uninominale. Chiar dacă diferă de la partid la partid ordinea sutelor de mii de euro per, în funcţie de pretenţii şi posibilităţi, cert este că toţi liderii politici au afirmat din capul locului că cea mai mare parte din suma de bani pentru campanie va fi suportată de către candidaţi. Mai exact, dacă vrei să fii senator sau deputat trebuie să pui la bătaie, în primă fază, câteva sute de mii de euro. Asta nu îţi garantează însă că vei şi câştiga. Poate că vine altul de la alt partid, mai tare în finanţe, şi bagă dublu decât tine în campanie, umple tot colegiul cu pomeni şi îţi ia mandatul de sub nas. Aşadar, singura certitudine este că, învingător sau nu, rămâi fără juma de milion de euro. Fiecare pe riscul lui se aruncă în luptă.
Întrebarea de mai sus rămâne valabilă şi aici. De ce ar cheltui cineva 500.000 de euro pentru a avea un loc de muncă, timp de patru ani, plătit cu 1500 de euro pe lună? Nici măcar matematic nu i-ar ieşi banii. Răspunsul rămâne tot la ei, în legile făcute la comandă pentru anumite cercuri de interese, în licitaţiile cu dedicaţie, în facilităţile şi privilegiile pe care singuri şi le votează.

Cosmin Zaporojan, Cuget liber 31.07.2008

Trafic haotic in sudul litoralului

Haos rutier total * In week-end, dar si in timpul saptamanii, zeci de mii de autoturisme circula prin Mangalia si statiuni intr-o aglomeratie de nedescris, aducand la disperare atat localnicii, cat si soferii veniti pentru relaxare la malul marii.

Sudul litoralului a devenit neincapator pentru turistii care au venit anul acesta intr-un numar dublu fata de aceeasi perioada a lui 2007. Cei peste 100.000 de turisti, multi dintre ei sositi la mare cu autoturismul propriu, sunt nevoiti sa se inghesuie, alaturi de localnici, pe strazi mici.

Fluidizarea circulatiei nu o face nimeni. Politistii de la Rutiera sunt insuficienti, iar actiunile lor nu pot usura traficul decat pe durata a cateva ore, timp in care, intr-o alta zona, se creeaza noi ambuteiaje. In topul celor mai aglomerate zone din Mangalia se afla sensul giratoriu, strada Portului si Soseaua Constantei, dar nici pe strada Rozelor sau in zona Sanatoriului Balnear nu se circula mai stralucit. In sensul giratoriu “zac”, de aproape doi ani, cateva zeci de autoturisme scoase la vanzare de catre proprietari, unele dintre acestea chiar in mijlocul strazii, pe refugii. Insa, niciunul nu a fost sanctionat, nici pana la aceasta ora, pentru ca si-a parcat masina intr-o zona interzisa.

La cateva sute de metri catre sud, in zona Sanatoriului Balnear, masinile sunt parcate de o parte si de alta a soselei, “retezand” astfel doua benzi de circulatie. Toate acestea sunt stationate sub doua semne care interzic parcarea. La 50 de metri distanta, spatiul din fata Complexului “President” ramane, in majoritatea timpului, liber…

Sanctiunile, dezbatute public

Extrem de aglomerate sunt si strazile Rozelor si Constantei, cele care leaga Mangalia de restul statiunilor. Aici, lipsa parcarilor ii determina pe soferi sa isi lase autoturismele langa borduri si sa transforme soselele cu patru benzi intr-unele cu doua. In statiuni, situatia este ceva mai buna. Exista si aici zone supraaglomerate, mai ales acolo unde unitatile de cazare si alimentatie publica, ridicate in urma cu zeci de ani si gandite dupa model comunist, au parcari subdimensionate. Asa se intampla in Venus, in zona Hotelului “Carmen”, sau in Neptun, la kilometrul “0″, unde, tocmai pentru a mai fluidiza traficul, se circula pe un singur sens.

La nebunia “oficiala” a parcarilor de pe langa unitatile de cazare, se inscrie si parcarea… la negru. In Mangalia, la aceasta ora, cu greu mai reusesti sa gasesti un loc de stationare pe langa bloc. Turistii cazati la particulari isi lasa sutele de autoturisme, cu numere romanesti sau de peste hotare, in parcari, pe trotuare, pe spatiile verzi si chiar si in curtile scolilor.

In fine, “distractia” rutiera din Mangalia este completata de cele cateva zeci de ATV-uri si motociclete conduse, nu de putine ori, de pustani care au sub 16 ani. Locurile de distractie preferate al smecherasilor de bani gata – faleza si plaja din Mangalia, dar si strazile din centrul orasului, in special la caderea noptii. In cazul acestora, o solutie este propusa de Primaria Mangalia, care a initiat o dezbatere publica vineri, de la ora 16.00, la sediul institutiei. Sunt propuse, printre altele, sanctiuni drastice pentru cei care vor circula cu autoturismul, ATV-ul, motocicleta sau mopedul pe falezele apartinand municipalitatii. Exceptie fac autovehiculele ce au obtinut autorizatia de circulatie emisa de Directia tehnica din cadrul Primariei Municipiului Mangalia, cele care desfasoara o activitate de interes public sau cu caracter social, cu avizul primariei, precum si autovehiculele Salvarii, Politiei si Pompierilor.

Sanctiunile pentru persoanele fizice vor fi intre 100 si 200 lei, iar pentru societati, intre 200 si 400 lei.

M.D.M., Ziua de Constanta 31.07.2008

Audiente la cabinetul viceprimarului Mangaliei

Viceprimarul municipiului Mangalia, Viorel Oleniuc, si-a inceput activitatea de cateva zile. Pentru a veni in intampinarea cetatenilor care vor sa isi prezinte problemele, Viorel Oleniuc a decis ca, in fiecare zi de marti, sa sustina audiente.

“Pot veni la cabinetul viceprimarului toti cei care nu au reusit sa isi rezolve problemele in comisiile sau serviciile de specialitate din cadrul primariei sau cei pe care ii pot consilia cu privire la competenta pe care o are primaria in rezolvarea situatiilor in care se afla. Pana la aceasta ora, cele mai multe probleme semnalate au vizat dreptul de proprietate – fie ca a fost vorba despre terenuri sau imobile -, precum si diferite situatii neplacute din oras, cum ar fi cea a cainilor vagabonzi, traficul ingreunat de parcarile pe zone nepermise sau tulburarea linistii si ordinii publice”, ne-a declarat Viorel Oleniuc.

La cabinetul viceprimarului, programul de audiente cu cetatenii Mangaliei este in fiecare marti, intre orele 10.00 si 13.00

M.D.M., Ziua de Constanţa 30.07.2008

Tusac: “Vom introduce la Mangalia cîteva proiecte aplicate la Constanţa

Consiliul Local Mangalia a aprobat, în şedinţa de săptămîna trecută, un proiect de hotărîre privind acordarea unor ajutoare de urgenţă constînd în alimente, în valoare de 210 lei pe an, pentru pensionarii din municipiul Mangalia, care au o pensie mai mică de 500 lei/persoană sau 1.000 de lei/familie. Primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, a declarat că pachetele cu alimente vor fi acordate de şase ori pe an, după modelul de la Constanţa (La Constanţa, de luna viitoare, pachete cu alimente se vor acorda în fiecare lună), şi nu de trei ori, cum era pînă în prezent. Ajutoarele, în valoare de 35 lei/pachet, vor fi acordate de Serviciul Public Creşe, Asistenţă Socială, Cultură, Sport şi Igienă Publică. “Mulţi dintre locuitorii oraşului se află la limita existenţei şi de aceea, noi, ca autoritate locală, trebuie să intervenim cît mai urgent pentru ajutorarea acestora. Modelul de acordare a pachetelor cu alimente, aplicat la Constanţa de primarul Radu Mazăre, va fi pus în aplicare şi la Mangalia, pentru pensionarii nevoiaşi. De asemenea, vom încerca, în perioada următoare, introducerea, la Mangalia, şi a altor proiecte care sînt aplicate la Constanţa”, a declarat primarul Claudiu Tusac.

Tatian Iorga, Telegraf 30.07.2008

Si Iorgus vrea curatenie in PD-L Mangalia

Ieri seara, Biroul Permanent Local al PD-L Mangalia a fost informat oficial cu privire la numirea unui nou presedinte interimar al organizatiei – fostul primar Zanfir Iorgus, care il inlocuieste pe Nae Negrea, prin dispozitia BPJ Constanta, condus interimar de Ion Popescu. Odata cu numirea unui nou presedinte la PD-L Mangalia, vor urma si modificari in structura Biroului Permanent Local, adica un fel de „curatenie” ca la Constanta. Potrivit lui Zanfir Iorgus, abia saptamana viitoare se va sti cu exactitate conducerea organizatiei, cert este ca, potrivit fostului edil al municipiului Mangalia, in BPL isi vor gasi loc „intelectuali, oameni din industrie, oameni de la Santierul Naval. Vrem sa atragem in birou oameni de diferite categorii socio-profesionale”, a declarat Iorgus. Ramane de vazut daca Iorgus se va descurca in fruntea unei filiale dificile, care nu prea pare dispusa sa accepte un lider perdant, care, printre altele, s-a plimbat prin mai multe partide politice. (

A.A., Replica 30.07.2008

Compania „Daewoo – Mangalia“ a dat visul frumos pe coşmar

Pierderile financiare înregistrate au depăşit cu mult capitalul social # Soluţia: falimentul sau majorarea capitalului social

Capitalul social subscris şi vărsat al companiei mixte româno – sud coreene „Daewoo – Mangalia Heavy Industries” (DMHI) este de 30.614.832 lei, respectiv 13.578.830,83 de dolari, la cursul de schimb de azi. Pierderile înregistrate de unitate, în perioada 2005 – 2007, au depăşit cu mult această valoare, ridicându-se la 66.807.601,11 dolari. „După lege, asta înseamnă faliment!” – afirmă Constantin Horez, directorul general al Şantierului Naval „2 Mai”.

De la extaz la agonie
DMHI a luat naştere, oficial, la 14 februarie 1997, printr-un joint-venture între concernul „Daewoo” şi Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia. Sud-coreenii au intrat în asociere cu 53 milioane de dolari (din care mare parte sub formă de know-how) obţinând 51% din acţiuni, iar românii, cu şantierul naval propriu-zis (mai puţin terenul), evaluat la 50,92 milioane dolari, respectiv 49% din acţiuni.
Din 1997 până în 1999, societatea mixtă a lucrat în pierdere. Era un rezultat negativ planificat, fiind vorba de o perioadă de investiţii. În 1999, pierderea se ridicase la 4.461.044,4 de dolari. Situaţia s-a inversat, apoi, şi timp de 5 ani s-au obţinut beneficii. Profitul brut a crescut continuu: 2000 – 1.231.437,9 de dolari, 2001 – 2.380.515,14 de dolari, 2002 – 2.873.017,55 de dolari, 2003 – 7.403.744,06 de dolari – 2004 – 9.843.445,98 de dolari.
Se părea că visul companiei mixte româno – sud coreene de a deveni şantierul naval „number one” al Europei este pe cale să se realizeze. Iată, însă, că începând din 2005, visul frumos s-a transformat în coşmar. În ciuda creşterii cifrei de afaceri, a productivităţii, a numărului şi tonajului navelor livrate, rezultatele economico – financiare s-au înrăutăţit cu fiecare an. Compania a început să lucreze în pagubă, pierderea brută crescând în ritm accelerat: 2005 – 23.035.200,26 dolari, 2006 – 12.772.400,85 dolari, 2007 – 31.000.000 de dolari.

O mie de motive
Anul 2008, a debutat şi mai prost. Informaţiile apărute în presa centrală vorbesc despre o pierdere de 50 milioane de dolari în primele 6 luni. „Nu, nu, este mai puţin!” – a negat directorul general Vasile Iorga, dar nu a putut să spună care este valoarea reală, motivând că tocmai se lucrează la noul sistem de evidenţă a cheltuielilor. Că e vorba de 20, 30 sau 50 de milioane de dolari, nu mai contează. Situaţia este, deja, mult prea gravă.
Directorul general Vasile Iorga şi directorul de marketing Paul Ilicenco au explicaţii pentru dezastrul economico – financiar. De vină sunt greva din 2007, migraţia forţei de muncă, ciclul lung de fabricare a navelor, preţurile oţelului, petrolului, al utilităţilor, care au atins maxime istorice. „Impactul cel mai mare în costuri îl are preţul tablei. Mittal Steel a scumpit oţelul cu 25%, începând cu 1 iulie. Această scumpire aduce costuri suplimentare de minim 15 milioane de dolari în acest an” – afirmă Vasile Iorga.

De ce alţii pot, iar DMHI, nu?
Aşa o fi, dar cum se face că „Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co.”, acţionarul majoritar al companiei din Mangalia, a înregistrat anul trecut un profit net de 329 milioane dolari, de aproape cinci ori mai mare decât în 2006. Preţul oţelului, al petrolului şi al utilităţilor nu a afectat în aceeaşi măsură compania din Coreea? Ilicenco încearcă să ne convingă că lucrurile nu stau aşa, că în Orientul Îndepărtat sunt mult mai mulţi producători de oţel, că există competiţie, deci preţuri mai bune. Aşa o fi? Intrăm pe site-urile pieţelor de materii prime şi, surpriză: în China, Japonia, India, preţul oţelului este substanţial mai mare decât cel din Europa.
Dar de ce să comparăm DMHI cu compania mamă, din Coreea. Să vedem care este situaţia tot într-un şantier naval din România, care a pornit la drum cu capital străin, cam în aceeaşi perioadă cu cel din Mangalia. Ne-am oprit la cazul Şantierului Naval „Damen” Galaţi. Timp de 32 de ani, deci şi înainte de privatizare, cu excepţia anului trecut, acesta a lucrat doar în câştig. Evoluţia profitului brut a fost următoarea: 1999 – 10.817.251,5 dolari, 2000 – 15.021.739,35 dolari, 2001 – 9.074.914,31 dolari, 2002 – 3.990.992,70 dolari, 2003 – 11.545.347,77 dolari, 2004 – 12.329.097,19 dolari, 2005 – 7.429.233,27 dolari, 2006 – 13.867.719,83 dolari. În schimb, anul financiar 2007 a fost închis cu o pierdere de 7,5 milioane euro. Aceasta a fost explicată de conducerea companiei prin diferenţa de curs valutar şi prin pierderea de eficienţă provocată de migraţia masivă a forţei de muncă. Societatea a fost nevoită să angajeze nu doar lucrători mai puţin calificaţi, dar să facă şi import de ucraineni şi bulgari, care costă cu cel puţin 30 – 35% mai mult decât forţa de muncă autohtonă.
2007 s-a dovedit a fi un accident şi, în acest an, compania a intrat din nou pe plus, estimând un profit de aproape 2 milioane de dolari pentru acest an. Oare de ce în aceeaşi ţară, Şantierului Naval „Damen” Galaţi a reuşit să treacă peste dificultăţile de moment, iar DMHI, nu?

Afaceri doar de coreeni ştiute
Impactul factorilor invocaţi de conducerea DMHI nu poate fi negat, dar, evident, este exagerat, după cum o demonstrează comparaţiile de mai sus. Există, însă, şi alte cauze, despre care cei aflaţi la vârful DMHI evită să vorbească.
Constantin Horez, directorul general al Şantierului Naval „2 Mai”, a declarat, pentru „Cuget Liber”: „Am descoperit că există un contract de co-building, în care DSME (compania mamă- n.n.) îşi asumă responsabilităţi (la contractarea unei nave – n.n.), pentru care primeşte un comision important, de la început. Şi responsabilitatea este a ei. Există o societate care este tot a lui DSME, care se numeşte DSE Company. Ea asigură proiectarea şi aprovizionarea cu echipamente şi subansamblele necesare navei. Vrem să studiem acest tip de contract, pe care nu l-am văzut până acum, să aflăm în ce constă şi care sunt comisioanele companiilor coreene, pentru că furnitura de echipamente şi proiectarea ajung la aproape 70% din preţul navei. Iar comisioanele sunt ca atare. Sigur că faci pagubă. După ce ai dat comisioane de angajament financiar pentru contractul de navă, pentru aprovizionare şi proiectare, nu-ţi mai ajung banii.”
Mari suspiciuni a ridicat, de asemenea, aşa-zisa perfecţionare a mii de muncitori români în Coreea de Sud. A fost vorba, într-adevăr, de pregătirea lucrătorilor sau de export de forţă de muncă, pe banii DMHI? „Am solicitat tribunalului un audit extern pentru a analiza această problemă, dacă există vreo pagubă pentru societatea mixtă. Urmează să vedem ce va ieşi. În cazul în care există fraudă, vom avea o negociere!” – a dezvăluit Horez.

Jocul milioanelor
Cu fiecare zi care trece, situaţia companiei se complică, iar suspiciunile privind cauzele crizei şi scopul real urmărit de partenerul coreean se înmulţesc. Cu un know-how de zeci de milioane de dolari, pe care l-a adus la constituirea companiei, acesta nu poate fi bănuit de neştiinţă sau prostie.
Dar să lăsăm pe seama AVAS şi a autorităţilor statului român să descifreze jocul făcut de coreeni şi să privim spre viitor. Care este soluţia pentru a evita falimentul şi deteriorarea relaţiei dintre cei doi asociaţi, până la divorţ? După lege, ar trebui făcută majorarea capitalului. Coreenii au solicitat-o. Ei s-au oferit să vină cu 100 de milioane de dolari, iar partea română să contribuie şi ea, pentru a se păstra raportul dintre acţiuni.
„Noi le-am spus că nu venim cu bani, căci am pus o mândreţe de şantier, iar managementul este al vostru. Veniţi şi cumpăraţi! Asta a fost propunerea noastră. Le-am propus să cumpere partea noastră, cu evaluare, aşa cum scrie la carte. Contractul de societate prevede că acţiunile trebuie oferite mai întâi parte-nerului. AVAS le-a mai cerut tot felul de documente şi precizări pentru discuţie. Iar ei nu s-au pronunţat” – a declarat Horez.
Vânzarea este o soluţie convenabilă pentru statul român. Ea îl scapă de toate problemele legate de această afacere neguroasă şi îi poate aduce un venit frumos. AVAS are de oferit partea sa din societatea mixtă, care fusese evaluată la 51 milioane de dolari la momentul constituirii, plus cele 80 ha de teren pe care se întinde şantierul naval. La o primă estimare, ar putea obţine cel puţin 100 de milioane de dolari din această tranzacţie. Dar, ţinând cont de investiţiile făcute, de evoluţia pieţii imobiliare şi de deprecierea dolarului din 1997 şi până azi, preţul ar putea fi cu mult mai mare. Rămâne de văzut ce răspuns vor da coreeni. În funcţie de acesta se va putea spune care le-a fost cu adevărat jocul.

Ion Tiţa-Călin, Cuget liber 29.07.2008

Mangaliotii, redusi la tacere in timpul sedintelor Consiliului Local

– Sedintele ordinare ale Consiliului Local Mangalia au reinceput, dupa mai bine de jumatate de an

Ca o noutate, acestea vor avea loc la Centrul Cultural Euxin din Mangalia. Si, tot ca o noutate, cel putin pentru ultimul an si jumatate, sedinta a fost extrem de… “linistita”: cei cinci alesi de la PD-L au inteles, cu aceasta ocazie, ca niciun proiect al lor nu are sorti de izbanda, iar cetatenii au realizat ca nu se vor mai putea adresa celor pe care i-au ales, pentru ca risca… evacuarea din sala.

“De azi inainte, nu vor mai fi permise discutiile intre consilieri si public, pentru a nu se repeta atmosfera creata anterior in sedintele de consiliu. Totodata, atrag atentia cetatenilor ca, in cazul in care nu se comporta civilizat, sedintele vor fi fara public”, a declarat presedintele sedintei, Gheorghe Mazalu.

Actualul edil al Mangaliei, Claudiu Tusac, a facut o scurta trecere in revista a situatiei gasite in primarie: “12 ani, primaria a fost condusa intr-un anumit stil. Stilul meu este total diferit si de aceea ne vine foarte greu sa preluam imediat si in conditii optime primaria. Nu putem face minuni. Sunt mii de dosare nerezolvate si de raspunsuri evazive catre cetateni”, afirma Claudiu Tusac. Desi recunoaste ca functionarii primariei au lucrat 12 ani sub primarul Zanfir Iorgus si au, astfel, un stil propriu de munca, Tusac declara ca problemele create de cei care “obstructioneaza activitatea in cadrul primariei” vor fi “solutionate in maximum doua saptamani”.

In continuare, proiectele propuse de primar si de comisiile de specialitate au trecut la vot fara nicio problema. Nici macar amendamentele propuse de grupul PD-L nu le-a stricat atmosfera de week-end alesilor de la PSD, PNL, FD, PC sau PRM. Acestea au primit un vot negativ. Unica problema, descoperita in mapa de sedinta de consilierii de la PC, a fost cea legata de faptul ca serviciul de ecarisaj nu se regaseste la niciuna dintre comisii. In cele din urma, cainii Mangaliei au fost preluati de Comisia pentru Protectie Sociala si Sanatate.

Au mai fost votate rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008, o noua organigrama, care va cuprinde peste 100 de posturi noi, modernizarea Caminului de Batrani Mangalia.

“Regulile se fac dupa cum considera domnul primar si masina lui de vot”

O propunere venita din partea consilierului PD-L Mangalia, Laura Condur, in cadrul a ceea ce, de 12 ani il constituia capitolul “Diverse” (punctul in care atat consilierii, cat si cetatenii isi puteau exprima liber problemele in fata primarului si a alesilor locali), nici nu a putut fi formulata. Cum acest capitol a fost desfiintat in noua legislatura, consilierii nu se mai pot adresa la sedinte unul altuia, iar cetatenii nu mai pot apela la “urechile” alesilor, decat in comisiile de specialitate. Laura Condur fusese mandatata de farmacistii din Mangalia, sa ridice problema functionarii pe timp de noapte a farmaciilor.

Enervat de faptul ca PD-L-ul a avut mai multe amendamente la proiectele initiale de hotarare, Claudiu Tusac a promis ca, in maximum doua saptamani, va face dezvaluiri incendiare referitoare la “haosul din primarie”: “Le voi demonstra cetatenilor ca acel om care a stat 12 ani in fruntea lor, nu le-a meritat increderea”, a afirmat Claudiu Tusac.

La iesirea din sala de sedinte, vicepresedintele PD-L Mangalia, Paul Foleanu, a declarat ca amendamentele propuse de grupul pe care il reprezenta au fost respinse in bloc de “masina de vot” a actualului edil, desi erau perfect legale. “Ne-am dat seama ca, la Mangalia, regulile se fac dupa cum considera domnul primar si masina lui de vot. De exemplu, proiectele initiate de mine pentru varstnicii din Mangalia, care vizau gratuitatea transportului si acordarea de pachete cu alimente de sase ori pe an, in valoare totala de 600 de lei, au fost aruncate la cos. Batranii nu au primit nici gratuitate la transport, iar ajutoarele le-au fost ciopartite la numai 35 de lei de sase ori pe an”, ne-a declarat Paul Foleanu.

M.D.M., Ziua de Constanta 28.07.2008

Primaria Mangalia are de achitat niste „maruntisuri” in valoare de 11,15 milioane

Primaria Mangalia nu este la zi cu platile catre diversi furnizori, functionarii institutiei precizand ca doar facturile curente, adica „maruntisurile” insumeaza un debit de 11.153.827,91 lei noi. Dintre datoriile pe care primarul Claudiu Tusac nu vrea sa le comenteze insa, afirmand ca ele vor fi achitate intr-un timp relativ scurt, se numara asigurarile casco incheiate de primarie cu Aliantz Tiriac, in valoare de 1.232 lei ori subventiile la energie, pe care bugetul local nu le-a virat inca furnizorului Rominserv Therm – valoarea in acest caz este de 3.535.059,01 lei.
Primaria Mangalia are datorii nu doar la furnizorii de cablu, internet ori la telefonia mobila, ci si catre Politia comunitara, persoane fizice care au efectuat reparatii la iluminatul public si locuri de joaca. Tot dintre debitele mostenite de actuala conducere a administratiei publice locale, de mentionat si cel catre firma Uranus din Mangalia, care a prestat servicii de igienizare in zona padurii Comorova, respectiv a intretinut parcurile din zona. O alta firma, Lorentz Import Export, are de recuperat de la primarie suma de 80.088,43 lei noi, contravaloarea marcajelor rutiere efectuate in sudul litoralului. Tot fosta administratie locala a cumparat mobilier in valoare de 2.772 lei, dar si rechizite, in valoare de 1.136,18 lei, pentru scolari, aceste facturi asteptand acum sa fie achitate de noul primar al municipiului Mangalia, Claudiu Tusac.

A.A., Replica 25.07.2008

Prin Mangalia nu vor mai trece cortegii funerare

– Primarul Mangaliei nu este de acord ca turistii sa vada dricurile plambandu-se prin municipiu sau prin statiuni
Se pare ca noii edili ai Mangaliei vor sa faca, asa cum au promis in campanie, tot ce le sta in putinta, atunci cand vine vorba despre imbunatatirea turismului in zona. Pentru aceasta, au fost propuse o serie de modificari ale unor hotarari mai vechi ale Consiliului Local Mangalia, care vor fi supuse dezbaterii publice.

Modificarile vizeaza, in primul rand, inasprirea amenzilor si sanctiunilor agentilor economici care incalca prevederile HCL 44/2006. Printre neregulile ce vor fi drastic sanctionate – mergandu-se pana la inchiderea activitatii firmei – se numara activitatea fara autorizatie de functionare, lipsa panourilor de protectie, in cazul santierelor in constructie, nepasarea administratorilor, in cazul salubrizarii unitatilor si zonei din jur, modernizarea unitatilor de cazare si parcarile aferente acestora etc. In cadrul expunerii de motive, initiatorul proiectului, Claudiu Tusac, afirma ca proiectul este menit sa ajute dezvoltarea turismului, in concordanta cu normele UE, asigurind protectia turistilor, conservarea biodiversitatii biologice, peisagistice si arheologice a zonei de sud a litoralului romanesc.

In cadrul aceleiasi dezbateri publice vor mai fi discute modificarile unei alte HCL, cea vizand Regulamentul de organizare si functionare a cimitirelor in Municipiul Mangalia. Astfel, locuitorii Mangaliei isi vor putea “rezerva” un loc de veci, anterior decesului, numai cu acordul scris al primarului orasului, pana la infiintarea unui nou cimitir. Criza locurilor de veci este acuta la Mangalia, iar o prevedere similara este in vigoare de cativa ani.

Una dintre modificarile regulamentului amintit va starni proteste in randul celor care tin sa isi ingroape rudele decedate, dupa vechiul ritual crestin-ortodox, cel de insotire a mortului prin localitate, trecand pe la mai multe raspantii. Este vorba despre interzicerea deplasarii cortegiilor funerare, in cadrul ritualurilor de inmormantare, prin Municipiul Mangalia si prin statiuni, in perioada 1 mai-15 septembrie.

Toti cei nemultumiti sau localnicii care vor sa propuna si alte modificari actualelor hotarari in vigoare, o pot face pe 1 august, la orele 16.00, la sediul primariei.

M.D.M., Ziua de Constanta 24.07.2008

Cultura din Mangalia se “muta” la Vama Veche

Cultura nu moare la Mangalia ci… isi muta “sediul” mai la sud. Cum nu a primit niciun fel de sprijin din partea autoritatilor locale, pentru a continua primul si cel mai longeviv targ de carte din Europa de Est, organizatorul Targului Estival “Carte la Nisip”, Gheorghe Todor, isi va primi invitatii in Vama Veche.

Sambata, 27 iulie, la Bibi Bistro din Vama, vor avea loc lansarile volumelor “Cu inima smulsa din piept” a lui Radu Paraschivescu si “Olimpia in exil – O carte despre noblete si dezonoare in sport”, a lui Traian Ungureanu. Radu Paraschivescu este binecunoscut publicului din tara prin “Bazar bizar”, “Ghidul nesimtitului” si “Fie-ne tranzitia usoara”. Traian Ungureanu, scriitor si jurnalist, este una dintre “vocile” BBC-ului, dar si cronicar, editorialist si eseist politic si sportiv la o serie de publicatii nationale.

Ambii invitati vor mai prezenta si doua volume recente – “Incotro duce istoria Romaniei” (Traian Ungureanu) si “Racani, pifani si veterani” (Radu Paraschivescu). Acest din urma volum este coordonat de Radu Paraschivescu, care a vrut sa prezinte momentele de catanie ale lui Traian Ungureanu, Radu Naum, Catalin Stefanescu, Dan C. Mihailescu si Cristian Tudor Popescu.

M.D.M., Ziua de Constanta 23.08.2008

Tusac vrea sa ia Herghelia Mangalia in subordinea primariei

Zona de sud a litoralului romanesc a fost in ultimii ani cea mai defavorizata zona turistica. In timp, investitiile realizate acolo au cazut incet incet in paragina, ierburile au napadit statiunile, iar turistii au emigrat in nord sau mai la sud. Cei cativa curajosi care au facut turism cum scrie la carte s-au mentinut cu greu la linia de plutire, iar cei care au vrut doar sa faca bani au reusit sa distruga munca a mai multor generatii de „oameni ai muncii”. Odata cu alegerile de anul acesta Primaria Mangalia, cu un nou primar, a inceput ceea ce poate fi privit ca un nou inceput, adica o relansare a turismului in sudul litoralului facuta cum trebuie, fara fortari care nu sunt necesare, pe proiecte de dezvoltare.
Mangalia detine cel mai mare patrimoniu turistic din Romania, cu o linie de statiuni care cuprinde Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia. Pe langa statiunile deja amenajate, in Mangalia se mai afla herghelia cu acelasi nume, un puternic patrimoniu arheologic ramas neexploatat, ca si un complex balneoclimateric care promite sa il concureze pe cel de la Techirghiol. Toate aceste resurse turistice au zacut ascunse privirilor marilor investitori indeajuns de mult ca sa devina interesante, deoarece, multumita altora, ca asa e pe la noi, s-a inteles intr-un final ca un turist nu vrea sa stea numai pe plaja, ci isi doreste sa viziteze un muzeu, sa se plimbe cu un cal pe malul marii, sa participe la un concurs hipic sau un festival. Claudiu Tusac, primarul municipiului Mangalia, a declarat in legatura cu planurile primariei pentru revitalizarea localitatii ca: „Investitorii de pe litoral au inteles ca este in interesul lor ca turismul sa se efectueze civilizat, si nu buticarie. Primaria ii sprijina prin implicarea in organizarea unor festivaluri, care aduc un numar mare de turisti,cum a fost Liberty Parade, sau cum va fi pe 2 august Creamfold. Festivalul Callatis se va desfasura anul acesta in doua locatii, una la Mangalia si cea de a doua la Neptun, La Steaguri. Dorim sa preluam Herghelia Mangalia, unde doar devotamentul celor care lucreaza acolo face ca aceasta minune hipica sa supravietuiasca. Daca reusim, vom investi in crearea unui adevarat parc de echitatie, cu plimbari si curse adevarate de cai. Mai dorim sa construim un centru balnear care va capta apa de la izvoarele sulfuroase”, a declarat, pentru „Replica” de Constanta, Claudiu Tusac.

Investitii masive in reabilitarea hotelurilor, care vor practica sistemul all inclusive

In legatura cu starea precara in care se afla unele hoteluri, si care dauneaza masiv imaginii statiunilor, am aflat ca hotelierii au promis ca vor investi masiv in reabilitarea acestora, iar in cativa ani majoritatea hotelurilor din Mangalia urmeaza sa fie de 4 stele. Ne-a fost oferit ca exemplu complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere din Olimp. Astfel, „urmeaza ca anul acesta, in toamna, hotelul Panoramic sa fie reabilitat, la anul Amfiteatrul si peste doi ani Belvedere. In fiecare an, la data de 1 mai se va redeschide, in sistem all inclusive, cate unul din aceste hoteluri, iar catalogarea lor va fi de 4 stele”, a precizat Claudiu Tusac. Forta de munca necesara va veni din Mangalia si imprejurimi si, de asemenea, vor mai fi efectuate investitii si la Muzeul de Arheologie, ca si la Casa de Cultura din oras.

Petre COLTEANU, Replica 23.07.2008

“Callatis Euro Tour” s-a intors acasa

Caravana “Callatis Euro Tour”, derulata sub genericul “Ballades des Carpates” (“Baladele Carpatilor”), s-a intors la Mangalia. Dupa ce a strabatut patru tari – Austria, Belgia, Germania si Italia, intalnindu-se cu romanii din diaspora, caravana si-a atins principalul scop: apropierea comunitatilor romanesti de peste granite de tara mama, dar si un bun lobby pentru litoralul sudic romanesc.
Din caravana au facut parte Felicia Filip si K1, Ro-Mania, Elvin Dandel, Cornelia Tihon si Catalin Popa, iar traiectoria manifestarii a inclus orasele Bruxelles, Graz, Nurnberg, Stuttgart, Munchen, Brescia, Milano si Carrara. Producatorul “Callatis Euro Tour” a fost Asociatia Pro Familia, proiectul fiind finantat de Ministerului Culturii si Cultelor, cu sprijinul primariei Mangalia.

M.D.M., Ziua de Constanta 21.07.2008

„Liberty Parade“, pînă în zori

Plaja cuprinsă între staţiunile Venus şi Saturn, devenită „Liberty Parade Arena“, a fost inundată, sîmbătă seară, de valuri de decibeli şi de lumină. Peste 50.000 de tineri din toate colţurile ţării – un record potrivit organizatorilor – au venit în acest loc pentru a fi martorii unui spectacol de sunet şi de lumină. Accesorizaţi cu fluiere şi cu peruci, tinerii nu au stat pe gînduri şi au invadat plaja, pentru a nu lipsi de la cel mai aşteptat festival de muzică dance de pe litoral, „Liberty Parade“. Pe vibraţiile şi beat-urile celor mai cunoscuţi DJ ai momentului, împătimiţii muzicii electronice în aer liber au dansat pînă în zori. La platane s-au aflat nu mai puţin de 16 DJ, nouă pe cele trei camioane şi şapte pe scenă.

În deschidere, pe scena „Liberty Parade“, la platane au urcat Lucian Bărbulescu, Andi, Vali Bărbulescu, Allen. După DJ Optick, la pupitrul de mixaj de la „Liberty Arena“ a evoluat, de la ora 01.00, timp de două ore, Carl Kennedy, unul dintre cei mai titraţi DJ ai momentului, alături de Dennis Rucker, care a mixat de la ora 03.00 la ora 05.00. Ediţia a IX-a a „Liberty Parade“ s-a încheiat cu show-ul lui Pagal, în zori, la ora 06.00.

Potrivit organizatorilor, suprafaţa îngrădită în care s-a desfăşurat evenimentul a fost de 11.000 de metri pătraţi. Pentru că a pierdut avionul, Dirty South nu a putut fi prezent la cel mai mare eveniment dance de pe litoral.

Cel mai aşteptat eveniment house al anului din România, „Liberty Parade“, a fost organizat de Radio 21 şi PepsiCo International, cu sprijinul Primăriei Municipiului Mangalia. Pentru o bună desfăşurare a evenimentului, Poliţia comunitară şi Jandarmeria au asigurat paza şi ordinea publică. Evenimentul „Liberty Parade“, „made în România“, s-a desfăşurat, al patrulea an consecutiv, pe plaja dintre Venus şi Saturn.

Mirela STÎNGĂ, Telegraf 21.07.2008