Prefectul a atacat în contencios administrativ toate hotărârile CL Mangalia adoptate în decembrie 2010

Prefectul judeţului Claudiu Palaz a atacat, în contencios toate hotarârile  aprobate de CL Mangalia în luna decembrie. Motivul este că ele au fost votate şi de cei doi consilieri excluşi din PDL, Negrea şi Moldovan.
Tusac a rămas cu 5 consilieri de la PSD, la care uneori se adaugă cei doi de la FD şi încă unul de la PDL dar nu pentru mult timp. Încep vremuri grele pentru primarul nostru.

Previziunile Elenei Udrea. Litoralul se va sufoca şi va muri

Staţiunile au nevoie urgentă de un PUZ al plajelor

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, şi-a arătat din nou dezamăgirea, la Forumul Naţional de Turism, care a avut loc în staţiunea Mamaia, faţă de modul în care evoluează litoralul românesc. „Din ce în ce mai mulţi turişti sunt nemulţumiţi de faptul că pe litoral aproape nu mai ai unde să faci plajă. Nu mai sunt spaţii verzi, nu mai sunt parcări. Totul este foarte aglomerat, înghesuit, nu există o logică a dezvoltării urbanistice“, a precizat Udrea.

În acest ritm, dacă nu se va interveni urgent, litoralul românesc se va sufoca şi va muri, a declarat ministrul. Singura soluţie care ar putea revigora litoralul rămâne un plan de amenajare bine pus la punct, la care se lucrează.

„Sunt specialişti pe litoral care analizează toate construcţiile din zona plajelor, delimitarea acestor plaje, şi se lucrează la un plan urbanistic al plajelor în care se va spune clar ce construcţii pot fi şi unde anume pot fi, ce este interzis şi până unde este interzis să se construiască, după care acest PUZ al plajelor se va integra într-un plan de amenajare a teritoriului la nivelul întregului judeţ Constanţa”, susţine Udrea.

Ministrul a precizat că există un plan amplu de modernizare, de regenerare a staţiunilor din judeţul Constanţa. Cu siguranţă însă nu toate măsurile vor fi pe placul celor care au proprietăţi pe plajă sau în aproprierea lor.

„Astăzi putem să vorbim despre o lege a exproprierilor care va viza construcţiile legale de pe litoralul românesc, dar care nu vor intra în noua abordare asupra dezvoltării litoralului. În special mă refer la construcţiile ridicate pe plajă şi proprietăţile private din zona plajelor“, a precizat Udrea.

Lăsând la o parte situaţia în care se află litoralul, turismul românesc în general pare să fie pe drumul cel bun. „Continuăm să credem în şansa turismului românesc. Mă bucur să pot spune, încă odată, că în 2010, chiar în condiţiile în care criza economică a continuat, a existat o creştere a numărului de turişti. Acest lucru ne dă speranţa că în 2011 poate să fie şi mai bine şi ne face să vedem luminiţa de la capătul tunelului, prin care turismul românesc este obligat să treacă”, a precizat Udrea.

Chiar dacă probleme există cu nemiluita, avem destule motive să fim optimişti în 2011, susţine ministrul. „Suntem conştienţi în continuare de problemele pe care turismul românesc le are dar, în acelaşi timp, deja suntem mult mai bine puşi la punct cu acţiunile pe care trebuie să le avem şi cu ceea ce trebuie să facem pentru ca aceste probleme să fie rezolvate. Eu zic că avem suficiente motive să fim optimişti în 2011, dar optimismul meu nu este în niciun caz exuberant pentru că am văzut cât de greu este, în doi ani de mandat, să ai o acţiune coerentă, susţinută de parteneri; dar nu-mi pierd speranţa“, a spus Udrea.

Ministrul a mai precizat că parteneriatele semnate cu grupul german TUI şi cu alţi tur-operatori din afara României o fac să spere că în acest an va creşte şi numărul turiştilor străini pe litoral.

Anca Chicu, Cuget Liber 31.01.2011

Costul gigacaloriei la Mangalia, la cote alarmante: 567,90 lei

Claudiu Tusac spune ca Guvernul nu isi respecta obligatiile legale, trimitand mai putini bani pentru subventie

Scandalul pretului la gigacalorie si nerespactarea promisiunilor de plata a subventiei de catre Guvern ii fac pe cetateni sa intampine tot mai multe probleme la plata facturilor. Datoriile trebuie achitate, iar facturile sunt platite din bugetele locale – tot mai sarace – fapt ce duce la gauri tot mai mari in pusculita primariilor.

O situatie mult comentata este cea a gigacaloriei stabilita si aplicata in municipiul Mangalia. Dupa certuri, scandaluri si acuzatii, Consiliul Local a aprobat un pret, discutabil, pentru agentul termic, dar asta nu inseamna ca lucrurile au intrat pe linia normalitatii. Problemele care exista acum sunt legate de „tertipurile” pe care primarul Mangaliei, Mihai Claudiu Tusac, crede ca le gaseste Guvernul pentru a impovara tot mai mult viata oamenilor: „Desi autoritatile locale fac eforturi deosebite pentru ca populatia municipiului Mangalia sa resimta cat mai putin efectele crizei si sa reuseasca fiecare sa iasa fara datorii din aceasta iarna, cetatenii sunt, din nou, nedreptatiti de Guvern”.

Tusac aminteste ca, la inceputul lunii noiembrie 2010, s-a intalnit cu administratorii si presedintii Asociatiilor de Proprietari si au decis ca distribuirea energiei termice catre populatie sa se realizeze conform cerintelor exprimate de catre cetateni, astfel incat fiecare sa reuseasca sa-si achite facturile in sezonul rece. La scurt timp, Primaria a cerut programarea centralelor termice din localitate pe sistem automatizat pentru a se regla temperatura in apartamente, iar centralele neautomatizate au fost modernizate, tocmai pentru a se reduce cheltuielile abonatilor. Rezultatul? „O scadere a cheltuielilor cu plata facturii pentru energie termica in medie de 50% in luna noiembrie 2010, fata de aceeasi perioada a anului 2009, iar in luna decembrie 2010 s-a observat o reducere a cheltuielilor cu energie termica in medie de 25% fata de luna decembrie a anului 2009”, explica Tusac.

„Demersurile Primariei raman, insa, fara prea mare efect atata timp cat Guvernul se inversuneaza sa gaseasca noi modalitati pentru ca cetateanul sa suporte din ce in ce mai greu cheltuielile de zi cu zi. In anul 2010, Guvernul a acceptat mariri succesive a preturilor combustibilului la care se adauga masura privind cresterea TVA de la 19 la 24%. Mai mult, recent, Guvernul a aprobat, prin ANRSP, cresterea pretului gigacaloriei de la 372,54 lei fara TVA (de 19%, adica 443,32 lei cu TVA), la 457,98 lei fara TVA (la care se adauga acum TVA 24%!!!, deci 567,90 lei cu TVA), ceea ce inseamna o crestere de aproximativ 24%. In contextul in care la o subventie de 8.600.000 lei care trebuia acordata de Guvern administratiei Mangalia, in 2010 ne-au alocat doar 3.727.000 lei, diferenta trebuie suportata tot din bugetul local! Dupa ce ca nu-si respecta obligatiile legale, mai face si mariri la gigacalorie! Aceste masuri sunt luate doar pe a omori administratiile locale, sa le sugrume din punct de vedere financiar”, este de parere primarul Mangaliei.

Mihaela Tirpan, Observator de Constanţa 31.01.2011

De la plagiat, la judecată

Fostul angajat al Muzeului de Arheologie „Callatis” din Mangalia, Robert Constantin, este acuzat de conducerea instituţiei de plagiat. Conform directorului Muzeului “Callatis”, Sorin Colesniuc, lucrarea de doctorat prezentată de Constantin în faţa Comisiei de doctorat a Universităţii din Bucureşti este inspirată din lucrările unor istorici şi arheologi din Bucureşti, dar şi din munca colectivului pe care îl conduce. “Am reuşit să găsim pe site-ul Universităţii din Bucureşti o variantă incompletă a lucrării de doctorat, iar, după studierea primelor trei pagini, responsabilul ştiinţific de la “Callatis”, Mihai Ionescu, a confirmat că i-au fost preluate o serie de desene fără acceptul său. Legea dreptului de autor spune clar că nu poţi prezenta rezultatele muncii unei echipe fără acceptul colegilor. La aceasta se adaugă şi copierea unor pasaje întregi din lucrările colegilor din Bucureşti, deci avem de a face cu o teză de doctorat copiată în bună parte”, a declarat Sorin Colesniuc.

SESIZĂRI OFICIALE ŞI ACŢIONĂRI ÎN INSTANŢĂ. Directorul Muzeului “Callatis”, Sorin Colesniuc, a precizat că instituţia pe care o conduce va sesiza Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare pentru ca titlul de doctor să nu fie fie acordat unei persoane care şi-a însuşit munca altora. De asemenea, Colesniuc a confirmat faptul că cei lezaţi direct, cum ar fi responsabilul ştiinţific al Muzeului de Arheologie din Mangalia, Mihai Ionescu, intenţionează să îl acţioneze în instanţă pe Robert Constantin, pentru furt intelectual: “Este prima oară în cariera mea când mă întâlnesc cu o astfel de situaţie. Instituţia pe care o conduc va sesiza factorii abilitaţi pentru a cerceta acest plagiat. De asemenea, colegii mei mi-au spus că vor să-l dea în judecată pe Robert Constantin”.

Octavian-Eugeniu MANU, Telegraf 31.01.2011

Elena Udrea i-a promis lui Iorgus sprijinul in privinta Sanatoriului Mangalia

Ministrul Dezvoltării Regionale şi a Turismului, Elena Udrea, i-a promis deputatului Zanfir Iorguş sprijinul său în privinţa menţinerii Sanatoriului Balnear Mangalia ca entitate juridică de sine stătătoare. Potrivit deputatului, ministrul a fost informat pe larg asupra acestei dispute sâmbătă, după lucrările Forumului Naţional de Turism de la Mamaia. Iorguş i-a spus Elenei Udrea că sanatoriul reprezintă un obiectiv unic, din mai multe considerente, astfel încât anexarea sa la Sanatoriul de la Techirghiol ar reprezenta o greşeală. Conform deputatului, ministrul Udrea s-a lăsat convins de argumente şi i-a dat dreptate, spunându-i că va interveni pe lângă colegii săi de guvern în favoarea menţinerii Sanatoriului Mangalia la statutul său actual. Pe de altă parte, Elena Udrea i-a cerut deputatului Iorguş o prioritizare a investiţiilor necesare în sudul litoralului, printr-o colaborare între minister şi oficialii din judeţ. Cât despre aspectul politic, Elena Udrea i-a prezentat deputatului Iorguş o abordare personală inedită, transmiţându-i că PDL are nevoie de „o construcţie politică nouă”. Reamintim că Elena Udrea a purtat sâmbătă o serie de discuţii private cu prefectul Claudiu Palaz, senatorul Mircea Banias şi deputatul Zanfir Iorguş, după lucrările Forumului Naţional de Turism.

Replica 30.01.2011

Udrea vrea sa nationalizeze hotelurile nefolosite in scop turistic

Structurile de cazare cumpărate ieftin, nefolosite în scop turistic şi în care nu s-a investit ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei, a declarat sâmbătă, la Mamaia, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. „Ar trebui să se naţionalizeze structurile care se află în proprietatea unora, care le-au cumpărat pe nimic şi nu le folosesc în scop turistic”, a spus ea. Udrea a afirmat că, prin expropriere, cei care deţin imobilele le-ar ceda statului la preţul pieţei, în condiţiile în care n-ar fi reuşit să le vândă unor investitori privaţi, din cauza crizei.

Replica 29.01.2011

Un fost anagajat al muzeului Callatis este acuzat de furt intelectual. Teză de doctorat plagiată, susţinută la Universitatea din Bucureşti

Un fost angajat al Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, pe nume Constantin Robert, și-a susținut ieri, 27 ianuarie 2011, în ședință publică, teza de doctorat la Facultatea de Istorie a Universității din București. Din fericire, în sală s-au aflat și specialiști în arheologie, care au atras atenția Comisiei de doctorat asupra faptului că doctorandul a plagiat. Constantin Robert a dovedit astfel că nu a fost în stare, în cei zece ani de studiu, decât să copieze materialele unor cercetători mai inteligenți decât el și să și le aroge ca fiind ale lui. Mai exact, colegii noștri de la București au prezentat, cu exactitate, sursele de unde a plagiat, după cum urmează: Andrei Soficaru, Propunere pentru o tipologie uniformă a mormintelor romano-bizantine din Dobrogea în PEUCE, S.N. V, 2007, p. 297 – 312 și Andrei Soficaru, Un studiu de bioarheologie asupra necropolei romano-bizantine de la Callatis

în PONTICA XLII, Constanța, 2009, p. 561 – 583. Comisia de doctorat nu a ținut însă cont de atenționările specialiștilor și, la insistențele d-lui Alexandru Barnea, prof. la Facultatea de Istorie a Universității din București, a propus acordarea calificativului pentru obținerea titlului de doctor.

Codul de etică al Universității din București, aprobat în ședința Senatului în data de 19 ianuarie 2006, vorbește depre dreptate și echitate, despre meritul individual, despre profesionalism, onestitate și corectitudine intelectuală, despre transparență, responsabilitate și altele însă, probabil, Constantin Robert nu a fost interesat de prevederile acestui cod. Deși Comisia de doctorat a propus acordarea calificativului pentru obținerea titlului de doctor celui care s-a dovedit că a plagiat, suntem de părere că cei din conducerea Universității din București, și în special Colegiul de etică, ar trebui să sancționeze plagiatul.

Deosebit de grav ar fi ca dosarul plagiatorului să fie trimis la MEC-CNATDCU (Ministerului Educației și Cercetării – Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare), iar ministrul să fie de acord cu acordarea titlului de doctor acestui fost angajat al muzeului nostru. Firesc ar fi ca Universitatea din București să anuleze susținerea tezei și exmatricularea plagiatorului de la doctorat, fără a mai avea dreptul de reînscriere. Așa procedează universitățile din lumea civilizată, dar și multe universități din România. Nu credem că Universitatea din București este o pepinieră de hoți intelectuali și suntem convinși că acesta este doar un caz izolat, care a beneficiat doar de susținerea d-lui prof. Al. Barnea.

Aflând despre frauda intelectuală a fostului angajat al muzeului callatian, dr. Mihai Ionescu, responsabilul științific de la Callatis, este convins acum de faptul că și lui i-au fost furate drepturile de autor, întrucât lucrarea respectivă de doctorat se intitulează: Necropola romano-bizantină de la Callatis.Pontica 2009, Constantin Robert a prezentat o comunicare bazată pe cercetările arheologice conduse de dr. Mihai Ionescu, unde acesta avea drepturi de autor, fără ca măcar să îl amintească în comunicare. Facem precizarea că majoritatea cercetărilor arheologice de la Mangalia au fost realizate sub îndrumarea lui Mihai Ionescu, autorul, în fapt, al articolelor apărute în revistele științifice de specialitate, deși în colectiv era trecut (coautor) și plagiatorul Constantin Robert. Afirmația se bazează pe faptul că, la Sesiunea științifică

Interesându-ne de respectiva teză de doctorat, cu scopul de a ne convinge dacă dr. Mihai Ionescu a fost, sau nu, și el plagiat, am aflat cu stupoare, de la colegii noștri din București, că teza nu se află, așa cum ar fi fost firesc, la biblioteca Facultății de Istorie a Universității din București, ci doar la secretariat, unde, din motive ușor de înțeles, nu poate fi consultată. Acești colegi ai noștri au încercat săptămâna trecută să consulte teza de doctorat, dar încercarea lor a fost zadarnică. Ceea ce au găsit a fost doar rezumatul tezei de doctorat. Acum știm care este motivul …

Prin urmare, constatăm că această teză a fost, cu bună știință, ținută departe de privirile celor care ar fi putut să descopere furtul intelectual. Dacă plagiatul s-a demonstrat numai din rezumatul tezei de doctorat, ne imaginăm ce conține teza. Dr. Mihai Ionescu, în calitate de responsabil științific la Callatis, dar și ca fost coleg cu plagiatorul, i-a solicitat lui Constantin Robert să îi arate teza, însă acesta a refuzat categoric.

Ca urmare, colectivul de cercetători de la Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia, se dezice de astfel de metode de furt intelectual! Știind cu ce fel de individ avem de-a face și, convinși fiind că și rezultatele cercetărilor noastre arheologice au fost plagiate, vom face tot posibilul să intram în posesia textului acestei teze de doctorat, după care ne vom adresa, în mod oficial, Facultății de Istorie a Universității din București, Ministerului Educației și Cercetării, precum și Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

Subliniem faptul că încălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin lege atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii, iar autorii plagiați sunt îndreptățiți să îi acționeze în instanță pe cei care se fac vinovați de furt intelectual.

Țin să subliniez și faptul că plagiatorul Constantin Robert duce, de vreo doi ani, o campanie de denigrare a primarului municipiului Mangalia, a directorului Muzeului Callatis, a responsabilului științific al șantierului Callatis, a directorului DJCPCN Constanța, precum și a celorlalți angajați ai muzeului callatian. Ca dovezi avem reclamațiile stupide adresate Comisiei Naționale de Arheologie și comentariile de pe Internet, la articolele care făceau referire la muzeul callatian sau la administrația locală, dar și sesizările colegilor către conducerea muzeului.

În ajutorul lui a sărit dl. prof. Al. Barnea, publicând, în observatorucultural.ro, un material în care îi lua apărarea și unde îl caracteriza ca fiind unul dintre cei mai calificați arheologi din instituție. Adresa site-ului este: http://www.observatorcultural.ro/Despre-cultura-patrimoniu-si-institutii-care-le-reprezinta*articleID_24634-articles_details.html. I-am răspuns atunci d-lui prof. Barnea spunându-i că s-a compromis susținând un astfel de arheolog. Iată că se compromite din nou, dl. prof. Barnea, susținând un asemenea doctorand pentru a obține titlul de doctor. S-a demonstrat acum foarte clar cât de calificat este acest fost angajat al muzeului în a plagia, culmea, într-o teză de doctorat.

Deosebit de amuzant este și faptul că Fundația Callatis 96, patronată de Zanfir Iorguș, care acordă anual premii și distincții speciale, în decembrie 2010, la Secțiunea Știință și Cercetare le-a conferit, Premii de Excelenţă arheologilor doctoranzi: Nicolae Alexandru, Alexandru Alexiu, Robert Constantin şi Radu Iorguș Laurenţiu. Corect ar fi fost ca cei de la Fundația Callatis 96 să se fi interesat, în prealabil, de activitatea științifică a acestor persoane. Dar iată că adevărul a ieșit acum la suprafață și așa-zisul specialist în arheologie, pe nume Constantin Robert, a demonstrat cât de bine se pricepe la plagiat. Poate ar trebui să transmitem felicitările noastre celor de la Fundația Callatis 96, pentru premiile de excelență acordate! Să înțelegem că încurajează, de fapt, incompetența și plagiatul? Sunt curios: îi vor retrage, cel puțin plagiatorului, premiul de excelență? Tăcerea Fundației Callatis 96 poate fi și ea un răspuns …

Am descris pe larg această situație deoarece, în prezent, muzeul callatian trece printr-o perioadă deosebit de dificilă, în sensul că acest individ, căruia i s-a încheiat activitatea în cadrul instituției, face tot posibilul pentru a aduce grave prejudicii de imagine muzeului, dar și colectivului de specialiști cu rezultate deosebite în cercetarea arheologică, în activitatea științifică și muzeistică. Toate aceste afirmații se pot demonstra cu martori și documente scrise și înregistrate la Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia.

În concluzie, colectivul de cercetători ai muzeului callatian se dezice de astfel de practici de furt intelectual și condamnă plagiatul fostului angajat al Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia. Faptul că cineva își permite să plagieze într-o teză de doctorat, ar trebui să îi facă să reacționeze pe cei de la Facultatea de Istorie a Universității din București, pe cei de la Ministerului Educației și Cercetării, precum și pe cei de la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Însă, cum România este și ea o țară a tuturor posibilităților, sunt convins că se vor face mari eforturi pentru a mușamaliza acest furt intelectual, mai ales că plagiatorul, Constantin Robert, beneficiază și de sprijinul d-lui prof. Al. Barnea.

Cercetător științific dr. Sorin Marcel COLESNIUC

Preluat din Ziua de Constaţa 29.01.2011

Sindicalistul George Caraivan reactioneaza la declaratiile lui Liviu Popa, seful IGPR: „Toti suntem niste nenorociti si betivi la Constanta, incepand de sus pana jos”

Poliţia are destui beţivi şi nenorociţi! Declaraţiile şocante aparţin chiar şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), chestorul Liviu Popa. Acesta spune că în sistemul poliţienesc activează „destui beţivi, nenorociţi, care nu au fost daţi afară, ci doar sancţionaţi pentru diverse abateri”. Faţă de aceste aprecieri, liderii de sindicat din Poliţie reacţionează la fel de dur: ei solicită demisia şefului IGPR, pentru insulte.

Marian Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), spune că a solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor, demiterea chestorului Liviu Popa pentru declaraţiile denigratoare la adresa poliţiştilor. „O declaraţie iresponsabilă care nu a făcut decât să denigreze întreaga poliţie în faţa societăţii civile. Din punctul meu de vedere, declaraţia domnului Popa este mult mai gravă decât a lui Fătuloiu, personaj care a şi fost schimbat din funcţie, şi în această situaţie i-am solicitat ministrului de Interne să-l schimbe urgent din funcţie pentru că prin aceste declaraţii nu a făcut altceva decât să decredibilizeze instituţia Poliţiei Române. Imaginea Poliţiei a fost grav afectată”, a declarat, pentru „Replica” de Constanţa, Marian Gruia, liderul SNPPC. „Dacă astfel de personaje ajung în fruntea Poliţiei Române şi dau declaraţii după bunul plac, fără să le pese de nimeni, este strigător la cer”, susţine Marian Gruia. Tot acesta dă asigurări că, dacă şeful IGPR nu va fi demis, se va adresa Parlamentului în vederea unei analize pertinente a chestorului Liviu Popa. „Să nu creadă că dacă a ajuns în funcţia de şef al Poliţiei Române poate să-şi bată joc de toţi poliţiştii. Nimeni nu spune că pădure fără uscături nu există. Liviu Popa nu a făcut altceva decât să denigreze în ochii cetăţenilor toţi poliţiştii. Este o declaraţie iresponsabilă al unui şef al Poliţiei Române care nu face cinste funcţiei pe care o ocupă”, susţine Gruia. În schimb, George Caraivan, reprezentantul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual şi şeful Poliţiei Cumpăna, a comentat, în spirit de glumă, că: „Toţi suntem nişte nenorociţi şi beţivi la Constanţa, începând de sus până jos, că aşa zice şeful meu şi nu pot să-l contrazic. Nu pot să spun altfel decât şeful meu. Şi dacă aşa stau lucrurile, o să merg la şeful meu să-l întreb dacă este beţiv şi nenorocit”.

Alexandra VASILE, Replica 29.01.2011

Beinur Nuredin rămâne după gratii. Judecătorii au admis recursul procurorilor!

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au pronunţat, vineri noaptea, vizavi de recursul declarat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva hotărârii Curţii de Apel din Capitală prin care s-a admis cererea de eliberare provizorie sub control judiciar formulată de Beinur Nuredin.

Magistraţii au dispus ca recursul procurorilor să fie admis, astfel că presupusul interlop constănţean va rămâne după gratii.

Anchetatorii spun că Beinur Nuredin ar fi controlat ani la rând afacerile de pe litoralul românesc, îndeosebi în zona Mangaliei, cerând taxe de protecţie proprietarilor de hoteluri, terase şi baruri.

Camelia MITRIC, Cuget Liber 29.01.2011

Proiecte pentru refacerea tramei şi spaţiilor verzi

Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, a declarat că administraţia locală a demarat mai multe proiecte privind reabilitatea staţiunilor din sudul litoralului. Un prim proiect pe care Primăria Mangalia l-a aplicat vizează reabilitarea sistemului de irigaţii din Mangalia şi cele şase staţiuni. Proiectul are o valoare de peste două milioane de euro, iar până acum a fost realizată doar documentaţia tehnico – economică. Tot în municipiu şi în cele şase staţiuni, Primăria Mangalia a demarat un proiect de refacere a iluminatului public şi ambiental, care are o valoare de peste 54 milioane de lei. În fine, cel mai important proiect pentru zona de sud a litoralului este reabilitarea şi modernizarea tramei stradale în Mangalia şi staţiuni, pentru care Primăria are nevoie de aprox. 91 de milioane de euro. „Costurile pentru aceste proiecte sunt foarte mari, dar cred că, având ajutorul fondurilor europene, cred că putem duce la capăt aceste proiecte. Mangalia are nevoie de străzi mai bune, dar şi de spaţiu verde curat şi bine îngrijit. De aceea, eforturile noastre trebuie să se finalizeze în câţiva ani”, a spus Claudiu Tusac.

Tatian IORGA, Telegraf 29.01.2011

OIL Terminal are un Consiliu de Administraţie nou

În Monitorul Oficial 308 din 28 ianuarie 2011 a fost publicată noua componenţă a consiliului de administraţie al SC OIL Terminal SA.

CA-ul a fost desemnat în urma aplicării metodei votului cumulativ şi are următoarea componenţă: Dan Cristian Bărbulescu, Aurel Presură, Silviu Ioan Wagner, Claudiu Constantin Stafie, Ioan Negrea, Tiberiu Silviu Ioan Gorodea şi Ioana Lăzăroiu. Administratorii sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani. În acelaşi Monitor Oficial s-a anunţat că Edmond Cătălin Tălmăcean şi Florin Vizan au fost revocaţi din funcţia de administratori.

Corina Samuilă, Ziua de Constanţa 29.01.2011

Ce „iubiri imposibile” se nasc in judet odata cu Alianta PSD-PNL

Rivali până la sânge care odinioară, când a venit vorba de campanie, s-au scuipat/înjurat/bârfit pe la toate colţurile, au toate şansele acum, de voie de nevoie, să-şi dea mâna şi să se pupe de împăcare. Alianţa ce urmează să ia naştere între PNL-PC şi PSD va aduce în prim-plan o serie de personaje celebre care, măcar de dragul fotografilor (şi împinşi de partid) vor ţine securea războiului ascunsă sau o vor îngropa pentru vremuri mai bune. Una dintre perechile care va trebui, de la acel moment, să facă front comun pentru bunul mers al treburilor în alianţă ar fi cea formată dintre Sorin Andrei, preşedintele PNL Mangalia şi Mihai Claudiu Tusac, primar al municipiului cu acelaşi nume. Nu se poate spune că cei doi nu se înţeleg deja bine, doar că… în „amorul” lor nebun vor trebui să-l coopteze şi să-l liniştească şi pe Viorel Oleniuc, fostul preşedinte al organizaţiei liberale de la Mangalia. Asta da imagine idilică: Tusac şi Oleniuc! Lucrurile nu stau mai frumos nici la Năvodari, unde alianţa locală îi va avea ca vedete pe Nicolae Matei şi pe Jean Paul Tucan. Fără ca nici unul să conceapă că vreodată, în viaţa sau în mandatul lor, vor ajunge siliţi de conjuncturi să conlucreze, atât Matei cât şi Tucan s-au acuzat reciproc cu diferite ocazii. Ba mai mult, ura dintre ei a ajuns, pe rând, pe micile ecrane, în presa scrisă, pe stradă, în şedinţele de la primărie şi mai apoi în tribunal. Situaţia este deosebit de interesantă şi la Cernavodă. Aici, primăriţa-soprană Mariana Mircea este cunoscută ca având tendinţa de a-şi dori să fie vioara întâi în orice activitate. Sunt de notorietate certurile acesteia cu consilierii locali, cu responsabili din aparatul pe care îl conduce sau chiar cu simpli cetăţeni. Cum se va împăca primăriţa cu liberalii… pe care i-a părăsit pentru a se înscrie în PSD, rămâne de văzut. Iar lista de astfel de „iubiri imposibile” în judeţ poate continua.

Florin ILIESCU, Replica 28.01.2011

Cu bugetul asigurat de CJC Ministerul Educaţiei vrea desfiinţarea Şcolii Sanatoriale Mangalia

Noul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, s-a remarcat doar prin decizii care nu fac decât să distrugă sistemul de învăţământ românesc, decizii prin care numeroase şcoli din ţară au fost sau urmează a fi desfiinţate. Interesant este faptul că deciziile Ministerului Educaţiei au la bază rapoarte ale Inspectoratelor Şcolare din fiecare judeţ, care se pare că, la vremea când au fost făcute, nu au luat în considerare specificul fiecărei unităţi de învăţământ. Aşa s-a ajuns ca şcoli cu un anumit specific să fie băgate în aceeaşi oală a desfiinţării cu toate celelalte unităţi de învăţământ. Heirupismul portocaliu a condus la dispariţia unor unităţi de învăţământ speciale, care aveau un alt statut decât cele generale sau licee. La Constanţa este cunoscut scandalul privind desfiinţarea Şcolii Speciale nr.2, decizie luată fără a consulta Consiliul Judeţean Constanţa, în a cărui subordine se afla. Modificările survenite la nivelul conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean au scăpat de la desfiinţare Şcoala Specială nr.2, după ce conducerea CJC a explicat că prin desfiinţarea unităţii de învăţământ se pierd fondurile europene de reabilitare a infrastructurii instituţiei. În prezent, CJC se confruntă cu o altă problemă. De curând, la nivelul CJC, s-a primit o înştiinţare conform căreia, din luna februarie, Şcoala Sanatorială Mangalia urmează să fie desfiinţată, pentru că nu mai corespunde normelor Ministerului Educaţiei. „Acolo se pregătesc în special copiii cu dizabilităţi şi cu afecţiuni foarte grave, dar care trebuie şcolarizaţi. Această instituţie asta face. Am solicitat Inspectoratului Şcolar să scoată de pe lista de desfiinţare Şcoala Sanatorială Mangalia. Acest lucru se face pe criteriile şcolilor generale, dar noi aici vorbim de o situaţie specială. Fără a acuza Inspectorul General Şcolar, spun că acele norme sunt greşite, şi că ele trebuie adaptate la situaţiile şi specificul fiecărei şcoli şi a ceea ce deserveşte fiecare şcoală. Nu poţi stabili dinainte câţi copii handicapaţi vor fi, pentru că numai Dumnezeu ştie cum se naşte fiecare. În aceste condiţii, nu poţi cataloga toate şcolile după aceleaşi criterii. Noi am şi aprobat bugetul pentru 2011 pentru această unitate de învăţământ şi le-am solicitat consilierilor judeţeni PDL să facă demersuri să nu închidem această şcoală. Este foarte uşor să desfiinţăm ceva. Este mai greu să punem la loc”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. El a precizat că are speranţa că la nivel ministerial se va lua o decizie care să vină în sprijinul instituţiei de învăţământ constănţene.

Robert NENCIU, Telegraf 28.01.2011

Şedinţa comisiei de urbanism din 26.01.2011

Au participat la şedinţă următorii consilieri : Sorin Cucoranu – preşedinte, Ghe.Mazâlu – secretar, Daniel Slăvescu, Griguţă Ioan, Bogdan Filip, Dănuţ Moldovan şi Lucian Vişa.

Solicitant	Solicitare	Rezoluţie
PDL Mangalia	Încetare mandate consilieri Negrea Ioan şi Moldovan Dănuţ	Amânat
Martofi Nicu	Transfer concesiune Dobrogea 2	Aprobat
SC J&C Agroimpex	Cumpărare 9 mp teren conf. HCL 30/2002 Magazin Optică medicală	Aprobat
Urzeală Nastasia, Cîrneci Adriana, Merticariu Nicoleta	Revocare contract concesiune str. Libertăţii	Aprobat
Maganu Ion	Concesionare prin extindere 125 mp str. Ilarion Terente	Aprobat
Crăciun Gabriela	Cumpărare 364 mp teren deţinut prin concesiune şi închiriere str.Oituz	Aprobat
Moise Georgeta	Cumpărare 96 mp teren	Respins
Cristescu Angela	Extindere la proprietate 12,5 mp balcon la parter	Amânare
SC Luca SRL	Prelungire contract asociere 72,19 mp teren str. Oituz	Aprobat
Primăria Mangalia	Redeschidere birou CIC în Neptun	Respins
SC Camiti Cofe SRL	Prelungire contract  închiriere 1,10 mp teren Piaţa Mercur	Aprobat
Chiorean Alexandru	300 mp pt. a cultiva legume	Respins
Stoica Nicolae	1000 mp pt. amplasare stupi	Identificare teren
MAPN Şcoala de aplicaţie a Forţelor Navale	Solicită ca Portul Turistic să se numească “Viceamiral Grigore Marteş”	Respins
Melinte Cornel	Transfer concesiune 5,68 mp str. Rozelor	Aprobat
Chirilă Cristian	1000 mp pt. amplasare stupi	Identificare teren
Ganea Constantin	Concesionare 16 mp extindere parter	Vizionare

Reabilitare termică pentru 22 de blocuri

Primăria Mangalia a realizat un proiect prin care doreşte să reabiliteze termic 22 de blocuri din municipiu, pentru care va încerca să obţină, din fonduri guvernamentale, aprox. 890.000 de euro. Tot la capitolul proiecte este în lucru şi realizarea unui parc de distracţii în zona de sud a litoralului, care cuprinde: Water Park, Western Town şi Kids Western Town, Aventura Park, Jurassic Park, Zoo interactiv. De asemenea, în cadrul proiectului mai este inclusă şi refacerea hipodromului de la Mangalia, amenajarea unui Club de golf şi construirea unui Centru expoziţional şi a unei zone comerciale de tip Outlet. În prezent, în proiect este în lucru studiul de oportunitate şi prefezabilitate. Potrivit Primăriei, valoarea investiţiei se ridică la aprox 20 de milioane de euro, fonduri care provin din surse guvernamentale şi private. „Avem nevoie de acest proiect amplu pentru a atrage cât mai mulţi turişti spre sudul litoralului. Este greu de realizat, dar sper ca până la urmă să-l pot duce la îndeplinire”, a spus primarul Claudiu Tusac.

Tatian IORGA, Telegraf 27.01.2011